Israelul a reordonat agenda UE, scoțând Ucraina de pe primul loc. Ministrul lituanian de externe, despre războiul din Ucraina: „Mama tuturor conflictelor din secolul 21”

Ucraina susține că a provocat pagube majore tancurilor și transportoarelor blindate rusești în luptele de lângă Avdiivka pe 20 octombrie 2023 / Foto: WillWest News / Profimedia

Liderii UE au insistat, în cadrul summitului Consiliului European de joi, asupra faptului că pot gestiona în același timp războaiele din Ucraina și din Orientul Mijlociu, fără a pierde din vedere tensiunile dintre Kosovo și Serbia, ca să nu mai vorbim de cele dintre Armenia și Azerbaidjan.

Totuși, toate acestea trebuie luate cu un grăunte de sare, căci se poate observa din ce în ce mai mult cum conflictul dintre Israel și teroriștii Hamas scoate Ucraina din prim-planul politic. De altfel, s-a creat deja un vârtej de lideri europeni care merg prin Orientul Mijlociu, iar Reuters a scris că criza umanitară din Gaza a dominat reuniunea de la Bruxelles a celor 27.

În ciuda ambițiilor președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a transforma UE într-o putere „geopolitică”, cele două conflicte testează limitele domeniului de aplicare a politicii externe a UE, mai ales că liderii europeni au dificultăți în a-și alinia pozițiile cu privire la Israel, după cum a transmis Politico Europe. 

Chiar și chestiunea aparent inofensivă de a cere o pauză în acest conflict pentru a permite intrarea ajutorului umanitar în Gaza a declanșat un vals diplomatic complex. Deși există un impuls în această direcție, condus de premierul spaniol Pedro Sánchez, Germania și alte țări sunt reticente față de orice apel la o încetare prelungită a luptelor, care ar putea fi considerată ca o atingere a dreptului Israelului de a lupta împotriva militanților islamiști ai Hamas.

Asaltul Rusiei asupra Ucrainei la începutul anului 2022 a fost un punct de cotitură istoric pentru securitatea și politica externă europeană. Efectul de șoc al unei invazii la scară largă pe teritoriul european a dus la o solidaritate fără precedent cu ucrainenii, la unitatea europeană în fața agresiunii rusești și la perspectiva aderării Kievului la UE. Însă, deși conflictul din Orientul Mijlociu are consecințe similare de mare amploare, țările UE nu au dat dovadă de o unitate similară, liderii europeni temându-se, de asemenea, de scindări politice interne între taberele pro-israeliene și pro-palestiniene, precum și de alte repercusiuni, cum ar fi atacurile teroriste ale militanților și protestele masive de stradă.

Recentele atacuri teroriste din Franța și Belgia au accentuat sentimentul de risc și nu fac altceva decât să dea apă la moară partidelor de extremă dreapta înainte de alegerile europene din iunie anul viitor.

Între toate acestea, semnalul multor voci europene este să nu se uite de Ucraina. Pe scurt, analiștii din Vest spun că gestionarea ambelor conflicte va fi o luptă mare în interiorul blocului comunitar, iar UE va trebui să își împartă atenția și resursele financiare între Ucraina și Gaza.

Sursele de la Bruxelles au mai spus că summitul de joi a declanșat o nouă dezbatere privind modul de finanțare a industriei de apărare a blocului. Firește, dezbaterea include discuții privind modul de structurare a extinderii Facilității europene pentru pace, un fond extrabugetar de 20 de miliarde de euro, care încă nu a fost semnat oficial de către lideri.

Probabil conștientă de divizarea atenției pe fondul tulburărilor din Orientul Mijlociu, Ucraina și-a intensificat apelurile nu doar pentru mai mult ajutor și arme, ci și pentru ca țările occidentale să își sporească puternic investițiile în echipament militar, în special în muniție și apărare antiaeriană. De aceea președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat joi liderilor UE printr-o intervenție video.

Cei mai mari susținători ai Ucrainei din UE, Polonia și țările baltice, și-au avertizat omologii din Europa de Vest să nu piardă din vedere luptele din estul UE. Conflictul din Israel „distrage atenția”, a declarat ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis reporterilor luni, înaintea unei reuniuni a miniștrilor de externe ai UE. La acea întâlnire Israelul a scos Ucraina de pe primul loc pe ordinea de zi pentru prima dată de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei din 24 februarie 2022.

„Când vine vorba de priorități, cu siguranță Ucraina este prioritatea, este conflictul principal, este la granițele noastre. Aș numi-o mama tuturor conflictelor din secolul 21”, a spus Landsbergis.

Gestionarea de către UE a conflictului din Orientul Mijlociu subminează deja parțial relațiile cu Ucraina. Orice autoritate morală pe care Bruxelles-ul a lăsat-o în țările în curs de dezvoltare, și mai ales în lumea islamică, se evaporă rapid din cauza a ceea ce este văzut acolo drept poziția excesiv de pro-israeliană a Comisiei Europene.

UE este în favoarea organizării unei „conferințe internaționale de pace” care să aibă loc „în viitorul apropiat”

Experții spun că narațiunea conform căreia UE este vinovată de standarde duble și de ipocrizie va crește pe măsură ce numărul civililor morți în Gaza crește. Iar acest lucru va face mai dificilă adunarea consensului pentru Ucraina în forurile internaționale.

UE și-a distrus, de asemenea, ambițiile de politică externă prin dezacordurile sale cu privire la modul de a gestiona războiul dintre Israel și Hamas.

Summitul a avut loc și pe fondul disputei tot mai mari a Israelului cu secretarul general al ONU, António Guterres, care a spus că atacul Hamas din 7 octombrie „nu s-a petrecut într-un vid”, declanșând reacții furioase din partea Israelului. Ministrul portughez de externe João Gomes Cravinho a respins miercuri apelurile Israelului pentru ca Guterres (care este portughez) să demisioneze.

Într-o declarație în 19 puncte adoptată la finalul a cinci ore de discuții, cei Douăzeci și Șapte au subliniat că UE este în favoarea organizării unei „conferințe internaționale de pace” care să aibă loc „în viitorul apropiat”. Consiliul European și-a exprimat „cea mai mare îngrijorare” cu privire la situația din Gaza.

Între timp, armata americană a efectuat lovituri împotriva a două baze din estul Siriei, folosite de Corpul Gărzii Revoluționare Islamice din Iran și de grupurile pe care le sprijină, notează CNN. Pentagonul a declarat că loviturile efectuate de piloți în avioane F-16 au venit ca răspuns la o serie de atacuri împotriva forțelor americane atât în ​​Irak, cât și în Siria. Țintele siriene lovite de SUA au inclus depozite de arme și muniții. 

Pe de altă parte, Israelul a trimis noaptea trecută tancuri și trupe în Fâșia Gaza într-o a doua incursiune terestră, au declarat Forțele de Apărare Israeliene. Raidul din apropierea cartierului Shuja'iyya din estul orașului Gaza a fost sprijinit aerian de dronele forțelor aeriene israeliene și elicopterele de luptă. Toate forțele israeliene au părăsit zona după câteva ore fără a avea niciun rănit.

În timp ce un volum „nebunesc” de birocrație la punctul de trecere Rafah din Egipt în Gaza încetinește „la limită” livrarea de ajutoare, după cum a declarat șeful Programului Alimentar Mondial al ONU, o delegație a grupării Hamas a fost prezentă la Moscova, acolo unde s-a întâlnit cu Putin. La finalul discuţiilor, Hamas a lăudat poziţia liderului autocrat de la Kremlin, întrucât, „în timp ce şi-a exprimat condoleanţele faţă de Israel, a condamnat uciderea civililor în atacurile asupra teritoriilor palestiniene”.

În tot acest context, aproape jumătate dintre israelieni (49%) doresc să se amâne orice invazie în Gaza, potrivit unui sondaj publicat vineri, ceea ce ar putea indica o scădere a sprijinului pentru următoarea etapă planificată a contraofensivei împotriva Hamas, transmite Jerusalem Post.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp