Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Istoria nescrisă a haosului fiscal. În octombrie, mai mulți oameni de afaceri s-au întâlnit cu ministrul Finanțelor. „Atunci am aflat de Formularul 600 și mi-am dat seama că lucrurile vor lua o turnură neplăcută”

ANAF - declarații online

În luna octombrie, ministerul Finanțelor le pregătea contribuabililor o nouă „surpriză”. Nu se comunicase public nimic, nu se publicase niciun document oficial, pentru că era o idee prea bună ca să fie discutată cu beneficiarii. Nu se făcuse nici măcar un studiu de impact, deoarece vremea unor astfel de chestiuni birocratice apusese în vremea „revoluției fiscale”.

Într-o zi, ministrul Finanțelor (care în luna octombrie se numea Ionuț Mișa) s-a întâlnit cu câțiva reprezentanți ai Coaliției pentru Dezvoltarea României, o organizație a antreprenorilor și a firmelor românești și multinaționale. Din vorbă în vorbă, ministrul a scăpat o frază despre „Declarația 600”.

„Atunci am aflat eu despre Declarația 600”, povestește Felix Pătrășcanu, membru al Coaliției pentru Dezvoltarea României, prezent la întâlnire.„Când am aflat despre ce e vorba, mi-am dat seama că lucrurile vor lua o turnură neplăcută. Am întrebat dacă au capciatatea necesară pentru primirea și procesarea acestor formulare. Răspunsul a fost ca da”.

După ce ideea a fost făcută publică și sute de mii de români s-au văzut în situația de a merge la ANAF ca să declare ce venituri vor avea în anul ce vine, „Formularul 600” a devenit un nou experiment fiscal care a fost schimbat la câteva zile după anunțarea lui. Ministrul Finanțelor a anunțat amânarea termenului de depunere până la sfârșitul lui martie și chiar a avansat posibilitatea renunțării la acest formular.

Cert este că 8000 de contribuabili au ajuns la ghișeele ANAF, iar în cutiile funcționarilor Fiscului sunt depuse aceste documente, în condițiile în care ele nu sunt procesate informatic. Printre contribuabilii care s-au grăbit să depună Declarația s-a numărat și Felix Pătrășcanu. Ce a găsit la Fisc? „Angajații ANAF sunt foarte speriați. Știu ce îi așteaptă. Am discutat cu ei și erau speriați”.

Întrebat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24 dacă simte că a fost luat de „fraier” de stat, antreprenorul a răspuns: „Nu consider că sunt fraier. Consider că e o lege pe care trebuie să o respectăm. Oamenii ăștia (de la PSD, n.n.) au câștigat o majoritate, fac politici publice. Că pot fi îmbunătățite, sigur că da. Îmi pare foarte rău că trebuie să plătim taxele respective”.

„Am spus de foarte multe ori: hai să nu mai schimbăm nimic în Codul fiscal până când nu informatizăm sistemul. Banca Mondială a dat 90 de milioane prin care să modernizăm acest sistem. Au fost cheltuiti doar 30 de milioane pentru studii de fezabilitate. Informatizarea ar putea duce la o mulțime de lucruri bune. Pentru ANAF, ar face proiecții pentru viitor. Pentru noi, avem posibilitatea să nu ne mai ducem la ghișee”, a conchis Felix Pătrășcanu.

Eugen Teodorovici a declarat la ieșirea de la CEx PSD, ședință în care a fost votat să ocupe funcția de ministru al Finanțelor, că termenul de depunere a formularului 600 va fi prelungit, iar apoi va avea o discuție cu reprezentanții ministerului și cei ai ANAF pentru a regândi sistemul de declarare pentru plata CAS si CASS.

Emisiunea „În fața ta”, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, este difuzată de Digi24 în fiecare sâmbătă și duminică de la miezul nopții.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult