Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Justiția de sub robe

De 27 de ani, cine a trăit acele zile de Decembrie a înțeles limpede că în români au tras Armata, Miliția, Securitatea române. Nu vreun terorist arab. Înainte de 22, din ordinul lui Ceaușescu, după 22, din ordinul grupului Iliescu. Ceaușescu, ca să rămână la putere, Iliescu, ca să se suie la putere, pe spinarea sutelor de mii de oameni ieșiți în stradă în Revoluția lor adevărată, a celor omorâți și a „teroriștilor” păcănele imitând focuri de armă.

De ce a fost nevoie de mai mult de un sfert de secol pentru ca procurorii să cerceteze și să facă publice oficial cele de mai sus?

Pentru că Justiția din România a fost ani în șir așa cum vor s-o reschilodească acum Dragnea și Tăriceanu cu sculele lor. De Iliescu și Roman nu s-a atins niciun procuror, că la judecători nici nu s-a ajuns, deoarece vechiul reflex al așezării Tovarășilor politici deasupra oricărei instanțe a funcționat.

Legile erau aceleași, faptele aceleași, și acum 10, și acum 20 de ani – ce s-a schimbat?

S-au schimbat oamenii de sub robe.

Când i-am spus Andreei Esca, acum o săptămână, la Știrile ProTV, că aștept protestul în stradă al magistraților, chiar cu robe, m-am gândit că au cu siguranță acest drept, ca orice categorie profesională din țara asta care consideră că este împiedicată prin niște legi să-și facă meseria la capacitatea maximă. Adică, dacă un chirurg are dreptul să intre în grevă sau să protesteze deoarece i se pun la dispoziție pentru operație o furculiță și un cuțit de plastic, un procuror, un judecător, chirurg moral al societății, ce să facă, să tacă?

Dreptul îl au, dar, ca să iasă în stradă, mai este nevoie de ceva. De ceva numit conștiință. Despre care ministrul Justiției, T. Toader, tocmai a declarat că trebuie scoasă din codul de procedură penală, să nu mai scrie acolo că judecătorul judecă potrivit legii și conștiinței lui.

Mi-am dat seama că în spatele așteptării mele, mai adânc, era altceva, o piatră care mă apăsa periodic pe creier de multă vreme, când era vorba de Justiție. Cu ani în urmă, am ajuns în tribunal pentru un articol publicat în Adevărul despre hoția guvernamentală Megapower, care îl implica pe Petre Roman. Mare și tare atunci, dl Roman. Era președintele Senatului și m-a dat în judecată.

M-am dus la proces ca un boblete, fără avocat, convins fiind că am de partea mea adevărul, limpede și logic, pe care îl pot susține și singur. Parcă aș fi vorbit la pereți, fiindcă i-oi fi văzut mai drepți. După ce m-a ascultat ca și cum ar fi mestecat gumă, la sfârșit, judecătoarea, tânără, blondă, n-avea 30 de ani, m-a mitraliat cu tot felul de articole, paragrafe, coroborate, republicate, întrulocate. Și scurt, sentința: vinovat.

După aceea mi-am luat avocat, am făcut apel și am fost achitat.

Dar atunci, după sentință, m-am intersectat câteva momente pe hol cu judecătoarea mea blonduță. Am întrebat-o doar atât: „Dacă aveți copii acasă, doamnă judecător, o să puteți să-i priviți diseară în ochi?”.

M-a privit lung, cu un soi de compătimire maternală sau de soră medicală: „Domnule Popescu, suntem mici, domnule Popescu...”.

Piatra asta, „Suntem mici...”, au topit-o abia acum lacrimile pe care mi le-au adus în ochi magistrații ieșiți pe trepte să-și apere Casa în fața atacului sălbatic al răufăcătorilor de legi.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult