Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Klaus Iohannis, despre fondurile europene: Din 23 de miliarde de euro cât putem folosi pentru dezvoltarea României, noi am folosit doar 2,2 miliarde

Uniunea Europeană

România nu a folosit nici 10% din fondurile europene de coeziune și suntem deja la jumătatea perioadei în care pot fi depuse proiecte, a spus președintele Klaus Iohannis care a atras atenția că Guvernul trebuie să se preocupe mai intens de această chestiune. „Rata de contractare avem doar pentru 40% din acești bani, nici măcar pentru jumătate din acești bani nu avem proiecte depuse. E foarte târziu. Guvernul trebuie să se preocupe mai intens, mai mult de această chestiune. Sunt bani de care trebuie să beneficiem, sunt bani care pot fi folosiți pentru dezvoltarea României. Sunt bani care au fost alocați României pentru dezvoltare”, a adăugat șeful statului.

Iohannis a arătat că România dispune de fonduri europene în valoare de 31 de miliarde de euro, iar din aceşti bani până acum au fost folosiţi 4,9 miliarde de euro, adică 15,8 la sută.

Țara noastră are la dispoziție pentru coeziune în jur de 23 de miliarde de euro, bani care pot fi folosiţi pentru autostrăzi, spitale, reabilitarea sau realizarea unor reţele de apă. „Depinde de noi cum folosim aceşti bani şi cum putem proiectele în operă. Din 23 de miliarde de euro, cât putem folosi pentru dezvoltarea României, noi până acum am folosit 2,2 miliarde”, a spus Iohannis.

El a remarcat că Guvernul României nu a prezentat date actualizate referitoare la absorbția fondurilor europene. „În dorinţa de a prezenta o informare exactă, am căutat cele mai noi date, atât de pe site-urile Guvernului, cât şi al Comisiei Europene. Ultima postare găsită pe un site al Guvernului României este din 2 februarie. Acum suntem la jumătatea anului. Nu stiu de ce Guvernul nu publică date la azi. Unii vor crede că se ascunde ceva, alţii că au avut altă treabă decât să informeze. Pe site-ul Comisiei Europene datele sunt la zi”, a spus Iohannis.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

„Cele 6 planete principale (Mercur, Venus, Terra, Marte, Jupiter, Saturn, acestea erau cunoscute pe atunci – n.m.) se învîrtesc în jurul Soarelui pe cercuri concentrice (de fapt elipse, cu excentricitate mică) cu Soarele, în aceeași direcție a mișcării, aproximativ în același plan. Zece Luni se învîrtesc în jurul Pămîntului, al lui Jupiter și al lui Saturn, în cercuri concentrice, în aceeași direcție a mișcării, aproximativ în planele orbitelor planetare”

Citește mai mult

Ceasul obezității

Datele INS din 2022 ne arată că aproape 45% dintre bărbați au circumferință abdominală peste pragul de risc, iar peste 56% dintre femei au circumferință abdominală mai mare de 88 de centimetri- indicatori de adipozitate centrală, grăsime interioară, care sunt corelați direct cu riscul cardiovascular. Dar obezitatea nu începe cu kilogramele în plus. Începe cu lucruri aparent banale: un prânz rapid între două ședințe, o zi întreagă petrecută pe scaun, mâncare ieftină și accesibilă, tot mai puțin timp pentru mișcare. Treptat, aceste obiceiuri devin stil de viață. Iar stilul de viață devine risc pentru sănătate.

Citește mai mult

Romania noi ei / sursa foto: Inquam Photos

Democrațiile nu se prăbușesc peste noapte. Se erodează lent, prin neîncredere, suspiciune și retragere. În societatea românească, această erodare vine dintr-o ruptură simplă, dar profundă: diferența dintre cum ne vedem pe noi și cum credem că sunt ceilalți. Pe scurt: Noi suntem corecți, Ei sunt problema; Noi suntem buni și Ei sunt de vină.

Citește mai mult