Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Klaus Iohannis, executat silit de ANAF. O casă a fostului președinte, scoasă la licitație

Klaus Iohannis

Situația devine tot mai complicată pentru fostul președinte Klaus Iohannis, despre care știm, de azi, că nu se va mai bucura de cel puțin una dintre ”căsuțele” lui. Unul dintre imobilele deținute de familia Iohannis a intrat în procedură de executare silită și va fi scoasă la licitație. Lucrurile nu mai arată la fel de relaxant ca pe vremuri, când fostul președinte spunea public că a devenit proprietar pe mai multe case din bani de meditații, căci presa de investigații arată niște tranzacții care nu prea sună bine. 

Potrivit unor surse din ANAF citate de G4Media și Economedia, una dintre casele familiei Iohannis urmează să fie scoasă la licitație, iar Statul român pregătește o acțiune în instanță pentru recuperarea sumelor încasate din chiria imobilului situat pe strada Nicolae Bălcescu din Sibiu.

Conform acelorași surse, imobilul a fost preluat cu proces verbal, ca parte a procedurii de executare. În august, G4Media a relatat că ANAF l-a notificat pe fostul președinte să achite suma de 4,7 milioane de lei, reprezentând veniturile obținute din închirierea spațiului comercial din Bălcescu 29.

Spațiul, aflat în proprietatea familiei Iohannis între 1999 și 2016, a fost închiriat către Raiffeisen Bank și a generat venituri de peste 260.000 de euro. Conform unei investigații publicate de Rise Project, cu acești bani familia Iohannis a achiziționat alte trei imobile, descrise de fostul președinte drept „căsuțe”, care la rândul lor aduc venituri din chirii.

În noiembrie 2015, Curtea de Apel Brașov a decis definitiv că imobilul din strada Nicolae Bălcescu a fost deținut în mod nelegal de familia Iohannis. În aprilie 2016, titlul de proprietate al soților Iohannis a fost radiat din cartea funciară. Ulterior, a urmat o dispută juridică privind înscrierea dreptului de proprietate în favoarea statului român. Cazul viza două imobile din Sibiu, de pe străzile Nicolae Bălcescu nr. 29 și Gheorghe Magheru nr. 35, care au aparținut inițial soților Eliseu și Maria Ghenea (fostă Baștea) și au fost naționalizate în anii ’60.

După 1990, un prezumtiv moștenitor, Ioan Baștea, a contestat naționalizarea și, în 1999, a obținut o hotărâre judecătorească favorabilă. În baza acesteia, la 1 iunie 1999, soții Iohannis, prin intermediul notarului Radu Gabriel Bucșă, au intrat în tranzacția care le-a adus jumătate din imobilul de pe Bălcescu 29.

Potrivit Rise Project, Ioan Baștea a vândut soților Klaus și Carmen Iohannis, cu doar 3.200 de dolari, jumătate din spațiul comercial. Ulterior, această proprietate a generat venituri de aproape 1,3 milioane de lei în următorii 17 ani. 

Aceste tranzacții sună dubios și indică cu totul alte sensuri decât cel al unui micuț domeniu imobiliar câștigat din meditații. Iar lucrurile acum încep să se clarifice în privința cel puțin unuia dintre aceste imobile. 

În noiembrie 2015, Curtea de Apel Brașov a decis definitiv că imobilul din strada Nicolae Bălcescu a fost deținut în mod nelegal de familia Iohannis. În aprilie 2016, titlul de proprietate al soților Iohannis a fost radiat din cartea funciară. Ulterior, a urmat o dispută juridică privind înscrierea dreptului de proprietate în favoarea statului român. Cazul viza două imobile din Sibiu, de pe străzile Nicolae Bălcescu nr. 29 și Gheorghe Magheru nr. 35, care au aparținut inițial soților Eliseu și Maria Ghenea (fostă Baștea) și au fost naționalizate în anii ’60.

După 1990, un prezumtiv moștenitor, Ioan Baștea, a contestat naționalizarea și, în 1999, a obținut o hotărâre judecătorească favorabilă. În baza acesteia, la 1 iunie 1999, soții Iohannis, prin intermediul notarului Radu Gabriel Bucșă, au intrat în tranzacția care le-a adus jumătate din imobilul de pe Bălcescu 29.

Potrivit Rise Project, Ioan Baștea a vândut soților Klaus și Carmen Iohannis, cu doar 3.200 de dolari, jumătate din spațiul comercial. Ulterior, această proprietate a generat venituri de aproape 1,3 milioane de lei în următorii 17 ani. 

Aceste tranzacții sună dubios și indică cu totul alte sensuri decât cel al unui micuț domeniu imobiliar câștigat din meditații. Iar lucrurile acum încep să se clarifice în privința cel puțin unuia dintre aceste imobile. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Posibil să fi fost amăgit cu rezolvarea acestor dosare să aducă P$D la guvernare și să permită “reformarea” justiției de către Dragnea, în scopul obținerii unor hotărâri judecătorești favorabile.
    • Like 0


Îți recomandăm

Calcule / sursa foto: Profimedia

Un om cu un salariu considerat de unii „normal”, nici mic, nici mare, în jur de 4.500 de lei brut, ajunge să trăiască din puțin peste 2.600 de lei net. Diferența nu dispare într-o gaură neagră abstractă, ci este luată metodic prin contribuții și impozite. Aproape jumătate din munca sa pleacă înainte să ajungă în buzunar. Oficial, pentru pensie și sănătate. Neoficial, pentru a acoperi un stat supradimensionat, ineficient și incapabil să livreze servicii publice pe măsura sacrificiului cerut.

Citește mai mult

Internet / sursa foto: Profimedia

Sigur că e nevoie de reguli. E nevoie de reglementări, de educație digitală pentru părinți, profesori, politicieni și creatori de conținut și, mai ales, de instituții care aplică legea în mod real. Pentru că, la coada-cozii, adolescenții sunt cea mai mică problemă. Ei sunt doar cei care cresc într-o lume construită de noi, adulții. Și care, de cele mai multe ori, repetă ceea ce i-am învățat (teoria învățării sociale).

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Platon a fost filosof, dramaturg, poet, analist politic, moralist – nu om de știință. Nu catadicsește să demonstreze niciuna dintre afirmațiile sale. Darmite să facă vreun experiment... Ca, de altfel, și Aristotel. Cei doi titani se bazează mai mereu pe ex cathedra, argumentul autorității. Ce spun e adevărat pentru că o spune Platon sau Aristotel. Majoritatea filosofilor greci nu își probau în niciun fel apoftegmele. De ce?

Citește mai mult

Adolescenti / sursa foto: Profimedia

Dacă te-ai întrebat măcar o dată: „Oare ce i s-ar potrivi cu adevărat copilului meu?” - nu ești singur(ă). Unii copii sunt atrași de știință, alții de creativitate, unii vor rezultate și structură, iar alții sunt motivați de oameni, impact și sens. De multe ori, direcția potrivită nu e despre „ce e la modă”, ci despre cum gândește copilul tău și ce îl motivează cu adevărat. De aceea am creat un quiz simplu și util

Citește mai mult