(Foto presidency.ro)
Președintele Klaus Iohannis i-a îndemnat pe români să meargă la vot pe 26 mai și i-a asigurat că referendumul pentru Justiție va transmite un semnal foarte important. „Mie să nu îmi spuneți că acest vot nu contează. Votul e consultativ, dar contează votul țării și se va ține cont de rezultatul acestui vot”, a spus Klaus Iohannis.
„Dacă românii vor veni la vot și vor spune că nu sunt de acord cu PSD, atunci noi avem un mandat să acționăm imediat, a doua zi”, a declarat șeful statului.
Cele mai importante declarații:
Vă aștept la vot la referendum si la europarlamentare.
Avem două întrebari. Prima întrebare: „ Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și gratierii pentru infracțiuni de corupție?” Da, eu sunt de acord.
A doua întrebare: Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”
Da, ne dorim o guvernare pentru români, o guvernare performantă, europeană. Avem alegeri pentru Europa. Acest referendum e mai important azi decât oricând.
După doi ani de abuzuri și excese, românii au șansa de a vota si de a transmite ce cred despre PSD și despre ofensiva împotriva justiției.
Eu cred că PSD trebuie să se teamă de votul românilor din 26 mai.
Cine merge la vot poate să dea o lecție pesediștilor.
Dacă românii vor veni la vot și vor spune că nu sunt de acord cu PSD, atunci noi avem un mandat să acționăm imediat, a doua zi.
Vreau să văd cine e împreună cu mine pentru o Românie europeană, pentru o guvernare europeană, pentru o justiție dreaptă. Asta îmi doresc și asta vreau să știu de la voi. Dacă românii vor înțelege și vor ieși la vot vom schimba România.
Pe mine în final mă interesează care e raportul dintre cei care sunt alături de PSD în acest atac asupra Justiției, în această proastă guvernare, și care sunt de cealaltă parte.
Românii sunt așteptați pe 26 mai să răspundă cu „Da” sau „Nu” la cele două întrebări ale referendumului pentru Justiție, anunțate azi de purtătorul de cuvânt al preşedintelui României, Mădălina Dobrovolschi. Cele două întrebări sunt:
„ 1. Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și gratierii pentru infracțiuni de corupție?
2. Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
1. Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție? Să definim termenii utilizați în conținutul întrebării:
a) amnistie:act de clemenţă, acordat prin lege organică, în temeiul unor considerente social politice şi de politică penală, prin care se înlătură răspunderea penală, executarea pedepsei şi alte consecinţe ale condamnării, pentru infracţiuni comise până la data apariţiei legii de aministie. ~ generală - este acordată pentru orice tip de infracţiune. ~ specială - se acordă numai pentru anumite infracţiuni. ~ necondiţionată (pură şi simplă) - nu se prevede nici o condiţie pentru a obţine beneficiul ei. ~ condiţionată - este acordată numai sub rezerva îndeplinirii uneia sau mai multor condiţii.
b) grațiere:poate fi acordată individual, prin decret al Preşedintelui României, potrivit art. 94 lit. d) din Constituţia României, sau colectiv, de către Parlament, prin lege organică, conform art. 72 alin. (3) lit. g) din Constituţie;
un act de clemenţă sau de renunţare din partea statului la dreptul său de a impune executarea pedepsei, având ca efect faptul că cel condamnat este iertat de executarea pedepsei, total sau parţial sau pedeapsa i se comută într-una mai uşoară. Graţierea are efecte şi asupra pedepselor a căror executare este suspendată condiţionat, în sensul că partea din termenul de încercare care reprezintă durata pedepsei pronunţate de instanţă se reduce în mod corespunzător, iar dacă suspendarea condiţionată este revocată sau anulată, se execută numai partea de pedeapsă rămasă negraţiată. Graţierea nu are efecte asupra pedepselor complimentare, afară de cazul când se dispune astfel prin actul de graţiere şi nici asupra măsurilor de siguranţă şi măsurilor educative. ~ individuală - se acordă unor persoane determinate în mod nominal, producând efecte in perso-nam. ~ colectivă - se acordă unui număr nedeterminat de persoane, ţinându-se seama de natura infracţiunii sau de natura şi cuantumul pedepsei aplicate. ~ pură şi simplă - când nu este subordonată îndeplinirii vreunei condiţii. ~ condiţionată - când efectele ei sunt subordonate îndeplinirii unei condiţii care, de cele mai multe ori, constă în abţinerea de la săvârşirea de către cel graţiat a vreunei infracţiuni într-un anumit termen de la data graţierii. Dacă nu este respectată condiţia, graţierea se revocă, cel în cauză urmând să execute integral pedeapsa anterior graţiată.
c) corupție:„se numește un abuz, activ sau pasiv, al funcționarilor publici (fie numiți fie aleși), în scopul obținerii de avantaje financiare private sau de alte beneficii.
Corupția reprezintă folosirea abuzivă a puterii publice, în scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup. Ca act antisocial, corupția este foarte frecvent întâlnită în societate și este deosebit de gravă deoarece favorizează interesele unor particulari, mai ales în aria economică, afectând interesele colective prin: însușirea, deturnarea și folosirea resurselor publice în interes personal, ocuparea unor funcții publice prin relații preferențiale, încheierea unor tranzacții prin eludarea normelor morale și legale.
Corupția vizează un ansamblu de activități imorale, ilicite, ilegale realizate nu numai de indivizi cu funcții de conducere sau care exercită un rol public, ci și de diverse grupuri și organizații, publice sau private, în scopul obținerii unor avantaje materiale sau morale sau unui statut social superior prin utilizarea unor forme de constrângere, șantaj, înșelăciune, mituire, cumpărare, intimidare.
Printre cauzele care favorizează apariția corupției se regăsesc și: slăbirea autorității statului datorită ineficienței instituțiilor acestuia, degradarea nivelului de trai al indivizilor, lipsa unor valori sociale însoțită de alterarea respectării principiilor morale, lipsa unei reforme la nivelul instituțional și legislativ care să fie în concordanță cu condițiile socio-economice.(sursa:https://ro.wikipedia.org/wiki/Corup%C8%9Bie ).
Înainte de răspuns:amnistia și grațierea colectivă sunt oricum legi organice, pentru care este necesară o majoritate calificată, iar ambele legi se referă la infracțiuni comise, demonstrate ca atare printr-o hotărâre de condamnare definitivă a unei instanțe de judecată, nu se referă la fapte viitoare și nu impun necesitatea adoptării unor ordonanțe de urgență.
Răspunsul DA înseamnă că:
Vom interzice amnistia generală, va fi numai amnistie specială, infracțiunile de corupție nu vor putea fi amnistiate. Același lucru se întâmplă și pentru grațiere. Întrebarea care se ridică aici este generată de ierarhizarea ad-hoc a infracțiunilor pe care dorește s-o introducă inițiatorul referendumului, de ce, de exemplu o infracțiune de genocid sau de omor deosebit de grav sau oricare alta, ar putea fi amnistiată/grațiată, iar una de corupție nu. În urma validării trebuie inițiat un alt referendum pentru modificarea Constituției prin care să se prevadă o astfel de limitare, nemaivorbind despre faptul că o parte din electorat ar dori includerea și altor infracțiuni.
Răspunsul NU însemnă că:
Electoratul nu este dispus să aprobe o ierarhizare a infracțiunilor pe baza căreia să se limiteze drepturile și libertățile persoanei și asta numai de dragul unei forțe politice care vrea să se învingă o altă forță politică folosind aparent mijloace democratice și nu vrea să deschidă un carusel inutil al referendumurilor constituționale.
Votul POATE să conteze, atunci când poți să faci ceva indiferent de ceea ce țeppuiesc țepparlentarii.
E bine de avut, cu siguranță că va da un indiciu despre cum arată „mintea” românului față cu nenorocirea asta de transformare în stat-cumătruxxx de tătick.
Dar cu mandatul...nu știu pe unde mergeți cu el.
Aveți deja referendum trecut, DECI MANDAT, pentru 300 parlamentari, unicameral.
De ce nu faceți nimic, dacă ziceți că puteți face ceva?
Nu prea doriți?