Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

La 21 de ani a preluat un mic business de colectare de mobilă, în care a investit 8000 de euro. „Am știut că sunt pe drumul cel bun după ce mi-am făcut un calcul și mi-am dat seama că trebuie să mă extind” – Robert Stoica, Mobila verde. Republica antreprenorilor

Mobila verde

Robert Stoica are 26 de ani. În urmă cu aproape 5 ani a preluat de la doi prieteni cu care colaborase până atunci, un mic business de colectare de mobilă veche și decorațiuni, în care a investit toți banii pe care îi avea strânși: 8.000 de euro. Astăzi, investiția a ajuns să depășească 100.000 de euro, după ce tânărul antreprenor a accesat un credit pentru a-și cumpăra două dube pentru transport și a obținut 40.000 de euro prin programul Strat-up Nation ca să-și utileze un atelier. Aici vrea să valorifice componente din piesele de mobilier pe care nu le poate vinde ca atare după recondiționare, dar și să producă mobilă nouă.

Acum cu 7-8 ani, doi prieteni care colectau mobilă veche prin intermediul site-ului colectaremobila.ro, l-au invitat pe Robert să li se alăture ca să se ocupe de vânzări. El este din Focșani și venise la București pentru a studia Dreptul. Dar pentru că avea ceva experiență lucrând cu tatăl său la cele două restaurante ale acestuia, dar mai ales pentru ca a fugit tot timpul de statutul de executant, a acceptat propunerea. Și pentru că au văzut că business-ul avea potențial și că mobila colectată putea „să reintre în uz”, s-au mutat din garajul unde începuseră, într-un spațiu de 250 de metri pătrați. 

La scurt timp însă, cei doi prieteni s-au retras. Unul a plecat în străinătate, iar celălalt a început un alt business. Atunci Robert a decis să le cumpere partea lor și să se ocupe singur de afacere. Nu i-a fost însă deloc ușor.

„Am vrut să renunț imediat după ce au plecat cei doi băieți. Am avut 2-3 luni în care i-am cerut bani tatălui meu ca să acopăr chiria și salariile. Mi-a dat bani și m-a susținut moral ca să nu renunț, spunându-mi că rezultatele vor veni în timp, odată cu munca”, povestește Robert. 

Ulterior, s-a mutat într-un depozit mai mare, de 500 de metri pătrați, apoi a cumpărat utilaje noi, iar în 2017 a achiziționat două dube pentru a putea oferi și serviciul de transport celor care cumpărau mobila. A trecut apoi într-un spațiu de 700 de metri pătrați, care i-a permis o mai bună organizare a activității. Are acum un depozit unde ajung obiectele preluate, spațiul în care este depozitată mobila refăcută, birourile și atelierul, care urmează să fie deschis în curând. Lucrările de amenajare au fost sistate din contextul pandemiei și al restricțiilor impuse. Și pentru că noul spațiu îi permite, fiind destul de mare, Robert se gândește că, la un moment dat, ar putea să organizeze și un centru de colectare de mobilă, așa cum există centre pentru fierul vechi.

Peste 70% din mobila colectată poate fi refolosită

Principiul business-ului este simplu. Echipa lui Robert colectează mobilă folosită, o duce în depozit și selectează piesele care pot fi recondiționate minimal pentru a fi revândute. Peste 70% din mobila ridicată ajunge pe OLX, unde vânzările ating, în medie, 30.000 de lei pe lună. Prețul de vânzare este stabilit pentru fiecare produs în funcție de prețul produsului nou din magazin, gradul de uzură, precum și costurile pe care le implică colectarea repectivei piese.

În fiecare zi au, de obicei, patru ridicări. De la persoane fizice, până la companii care schimbă mobilierul de birou sau agenții imobilare, ai căror clienți care cer eliberarea locuințelor pe care le cumpără, până la ambasade. În ultimele două luni însă activitatea de colectare a fost sistată pentru că nu puteau intra în casele oamenilor, iar în luna aprilie Robert și-a trimis cei cinci angajați în somaj tehnic. Au revenit însă acum și, așa cum era de așteptat, sunt suprasolicitați.

În general, pentru astfel de situații, când volumele sunt foarte mari, Robert apelează la colaboratori, pe care îi angajează pentru o perioadă scurtă de timp. Are o mică „rețea” în București, dar și în Focșani. Iar oamenii acceptă să vină pentru că nu au alte locuri de muncă stabile, iar Robert asigură și cazare celor care vin din orașul său natal. 

Avem două categorii de clienți: cei cu bugete mici și cei care caută mobilier „de epocă”

OLX s-a dovedit a fi un bun canal de distribuție pentru afacerea lui Robert, unde are un microsite prin intermediul căruia poate lista sute de produse. Pentru că acolo sunt clienții de mobilă second-hand, iar el nu trebuie să mai investescă în promovare, în afara taxei de 200-300 de euro pe care o plătește lunar.

Se concentrează însă pe promovare în ceea ce privește colectarea de mobilă și speră ca în viitorul apropiată să își mărească volumul de colectări în zona companiilor.

În afara clienților cu bugete mici, mai sunt și cei care vor să recondiționeaze mobiler pentru restaurante sau cafenele, ori care au acest hobby de a se juca pentru a transforma piese de mobiler vechi.

„Având un volum mare, punem pe site și produse care nu au ajuns încă în atelier, la refăcut, la prețuri foarte mici. Și oamenii vin și le iau ca să le refacă ei acasă. Sunt însă și clienți care ne spun să trimitem piesele de mobilier direct la firme care fac restaurarea completă a pieselor de mobilier valoroase ”, spune Robert.

O altă categorie de clienți o reprezintă producătorii de film sau reclame. „Aceștia vin de câteva ori pe an, cu o listă întreagă de obiecte salvate de pe OLX și le încărcăm câte o dubă-două”, mai spune Robert.

Și tocmai pentru că această categorie de clienți este importantă, dar după filmări nu mai au ce să facă cu acele piese de mobilier, Robert s-a gândit ca pe noul site, care se află în dezvoltare, să aibă și o secțiune de închieri în astfel de scopuri.

Robert vede noul site ca pe un mijloc de a ajunge la o nouă categorie de public căruia i se va adresa cu alt gen de produse: mobilă nouă, produsă în atelierul său, și mobilă recondiționată la nivel mai bun decât în prezent. 

Fișă de business. Subiectiv

Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor? 

Să îți dorești să te implici 100% în ceea ce faci și să refuzi cumva principial să fii doar un executant.

Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor în România? 

Bani.

A existat vreun moment în care ai vrut să renunți? 

Da. În primele 2-3 luni când i-am cerut bani tatălui meu pentru a plăti chiria și salariile.

Care a fost momentul în care ți-ai dat seama că ești pe drumul cel bun? 

După ce am reușit să strâng avansul pentru prima mașină. Apoi mi-am făcut un plan pe 5 luni și mi-am dat seama că trebuie să mă extind.

Ce este antreprenorul? 

Cel care își setează un obiectiv, iar în momentul în care îl atinge își fixează un altul. Și tot așa.

Fișă de business. Obiectiv

Investiția inițială: 8.000 de euro (economii personale)

Numar de angajati: 5

Timp de recuperare a investiției: N/A

Cifra de afaceri 2019: 318.000 lei

Profit 2019: 110.000 lei

Dacă IMM-urile merg bine, România merge bine. Mulțumim IMM-urilor pentru că generează 50% din cifra de afaceri a firmelor din România. Republica vă va purta în lunile următoare într-o călătorie în lumea celor care mișcă România prin inițiativă, curaj și multă muncă.

Republica antreprenorilor este un proiect susținut de Banca Transilvania.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult