Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Lacrimogeana de Partid

Înainte de a fi prim-ministru şi ministru de Interne, Dăncilă şi Dan sunt femei. Şi mame.

În rasa umană, femeile simt mai mult decât bărbaţii ce înseamnă iubirea aproapelui. Ele sunt apărătoarele vieţii, capabile de compasiune, grijă pentru cei fragili şi vulnerabili, devotament şi sacrificiu.

Acum însă, în România secolului XXI, se petrec modificări genetice imprevizibile. Aşa a apărut o specie mutantă, lacrimogeanele de Partid, care plâng doar de propria lor milă. 

Dăncilă şi Dan sunt primele două exemple. Sute de oameni paşnici, între care copii, femei însărcinate şi bătrâni, au fost gazaţi, loviţi cu bastoanele, călcaţi în picioare de acei jandarmi care îşi ascund sub căşti şi uniforme natura bestială.

După atâtea gaze, nicio umbră de remuşcare, nicio boare de lacrimă n-au traversat-o pe lacrimogeana Carmen Dan. Profund satisfăcută de sine, a anunțat că jandarmii și-au făcut datoria, apărând țara de atacul gravidelor din Piața Victoriei.

Dăncilă, neavând izvor de lacrimi decât pentru mila de ea însăși, a scris la Comisia Europeană că era cât p-aci să fie dărâmat Guvernul de cei 50-100 de derbedei, înarmați până-n dinți cu pietre și peturi, puternic sprijiniți de copii, pensionari, agresori cu mâinile sus, turiști israelieni și jurnaliști austrieci.

Nicio neliniște, nicio tresărire de milă creștină, niciun proces de conștiință, niciun „Doamne, ce-am făcut?!”, la Vida Dăncilă.

Maria Grapini, europarlamentar, s-a dus la Bruxelles să agrameze în românește că Iohannis și-a trimis oamenii în piață să destabilizeze țara. Niciun cuvânt despre rănirea și traumatizarea a mii de români, din ordinul șefilor ei.

Îți recomandăm

Norica Nicolai, femeie, a zis că imaginile cu jandarmi lovind oameni lipsiți de apărare sunt trucate. Așa e, și plăgile, arsurile, găurile de prin mâini și picioare, ochii inflamați și plămânii zgâriați sunt tot trucaje, mai ceva ca la Hollywood. Femeia Nicolai se poate duce liniștită la culcare, în Parlamentul European, căci și-a făcut datoria față de Partid pe un an.

Ecaterina Andronescu, altfel iute vărsătoare de lacrimi soft, cere demisia lui Dragnea și Dăncilă, dar nu pentru că au comis o crimă împotriva propriului popor, ci pentru că Partidul a scăzut la 25% în sondaje. Ce contează 500 de răniți pe lângă niște milioane la vot?

Iar semnatara ordinului de atac, a Capitalei prefectă, Speranța Cliseriu pe nume, e perfectă: a tăcut mâlc de la bun început și tace, privindu-ne din fotografii în care arată ca o spălătoare de scrumiere după chef.

În toată coaliția Puterii, n-am auzit o singură voce feminină care să vorbească despre suferințele atâtor nevinovați.

Mascate într-o uniformă de jandarm, lacrimogeanele mutante ale Partidului ar călca în picioare și un paralitic, dacă au impresia că le clatină scaunul.

Genetica ne mai rezervă, probabil, multe surprize în acest veac. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult