Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Laura Codruța Kovesi: „Nu e important doar să pui infractorii la pușcărie, e important și să le iei averile și să recuperezi prejudiciile și tot ce au dobândit ilicit”

Laura Kovesi - DUMITRU DORU / EPA / Profimedia

Foto: Dumitru Doru / EPA / Profimedia

Procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, spune că este important ca, în cazul condamnărilor definitive, prejudiciile să fie recuperate, amintind că, atunci când conducea Direcția Națională Anticorupție (DNA) în România, a semnalat faptul că Finanțele executau doar 10% din bunurile de sute de milioane de euro indisponibilizate de procurori. Declarația a fost făcută de Kovesi într-un interviu pentru Ziarul de Gardă, publicație din Republica Moldova.

„Ca să fac o comparație cu România, când eram șef la DNA, în unul din rapoartele anuale, asta a fost una dintre problemele pe care le-am semnalat, pentru că noi am indisponibilizat foarte multe bunuri și valori – sute de milioane de euro, iar după ce aveam condamnări în instanță și rămâneau definitive, judecătorii dispuneau confiscarea bunurilor, era un procent, la acel moment, de 10% care se executa efectiv. Și aceasta, evident, că era o problemă, pentru că nu e important doar să pui infractorii la pușcărie, e important și să le iei averile și să recuperezi prejudiciile și tot ce au dobândit ilicit. La acel moment, a început un dialog instituțional, care n-a existat anterior, pentru că fiecare instituție arăta cu degetul spre cealaltă: cei de la Finanțe spuneau că procurorii n-au pus bine sechestre, n-au identificat bunurile, noi spuneam că le-am identificat, dar voi trebuia să le executați și nu ați făcut-o”, a declarat Kovesi.

Laura Codruța Kovesi spune că este nevoie de un bun dialog instituțional pentru a pune în practică executarea hotărârilor judecătorești.

„Cumva, vedeți, a existat și în experiența statelor care sunt membre UE această problemă, dar important este cum o soluționezi, pentru că probleme vor fi tot timpul, impedimente vor fi tot timpul, un mod diferit de interpretare a legislației va fi tot timpul. Important este cum te raportezi la ele. Cel mai important este acel dialog instituțional, care trebuie să existe între toate aceste instituții. Când tu, ca procuror, vezi că ai o problemă cu modul de executare a hotărârilor, te duci la Finanțe sau la agenția care este responsabilă și ai un dialog cu ei, încerci să afli ce se întâmplă. La fel și invers: când simți că ai o problemă cu procurorul sau cu poliția, te duci să discuți și încerci să găsești calea instituțională. Fără comunicare nu se poate progresa”, a explicat procurorul-șef al Parchetului European.

Întrebată dacă există diferențe între corupția din România și cea la nivel european, Laura Codruța Kovesi a spus că frauda și corupția „se manifestă aproape la fel”. 

„Nu există o țară curată, în care nimeni nu comite nicio faptă infracțională. Ceea ce există este voința de a identifica aceste fapte, există posibilități legislative mai mari sau mai mici, depinde de statul membru, există structuri specializate sau procurori specializați care încearcă să-și facă treaba cât mai bine”, vede Kovesi.

Procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a avut o întrevedere cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și a semnat un Acord de cooperare între Procuratura Generală a Republicii Moldova și Parchetul European.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult