- Vi se pare că noi, columbienii, suntem veseli sau triști? ne-a întrebat ghidul, la finalul turului prin Medellín.
– Veseli all the way! am răspuns toți cei 18 participanți.
– Da. Clar, suntem veseli. Binedispuși, haioși. Dansăm, cântăm, ne distrăm. Deși am avut și avem parte de multe greutăți și de extrem de multe încercări. De zeci de ani. Când eu m-am născut, în anii ’80, Columbia era unul dintre cele mai periculoase locuri de pe Pământ (dacă nu chiar cel mai periculos). Bombe explodau aici săptămânal, în conflictele dintre grupările rivale. Prima mea amintire este cu un om care lua viața altui om. Ce trist, nu? Când eram de vârsta Mariei (n.r. fata autoarei), pe la 7-8 ani, patru colegi de clasă își pierduseră părinții în atentate doar în acel an. Trăiam cu o teamă continuă că poate nu mai ajung la finalul zilei. Că poate mor eu sau poate rămân fără părinți, fără cineva drag din familie. Nici acum situația nu este roz aici, a continuat ghidul.
Și totuși...
veseli all the way!
Mi-a rămas în minte răspunsul ăsta și felul în care s-a încheiat turul ghidat:
„Dacă noi, columbienii, putem găsi bucuria vieții și s-o trăim la maximum, deși ne este și ne-a fost greu și foarte rău, dacă putem să dansăm, să cântăm, să râdem și să ne bucurăm de o zi obișnuită, sper să puteți prelua asta și voi, de oriunde ați fi.”
Un mesaj super important, de care uneori uităm: să nu așteptăm ca ziua să fie perfectă ca să ne bucurăm de ea.
Enjoy life as it is.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp





Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.