Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Lecția echilibrului într-o țară polarizată: ce putem învăța din decența lui Nicușor Dan

Nicușor Dan cu electoratul

Foto: Profimedia

Georgescu are ceva al lui. Ați citit, probabil, că pe măsură ce se topește calota glaciară, cresc șansele să fim expuși unor virusuri și bacterii străvechi, conservate în gheață. Așa este și cu el: discursurile lui creează sentimentul că virusul fascismului a fost dezgropat și că, prin el, se manifestă la fel de puternic ca în perioada de apogeu.

Spre deosebire de acest Buddha de raft al fascismului, George Simion este o creatură politică mult mai tipică prezentului. Chiar dacă astăzi are o mai bună stăpânire de sine, din când în când iese la iveală adevăratul sine, evidențiat de nenumărate ori în trecut. Setea sa profund antidemocratică de putere este poate chiar mai pregnantă decât cea a lui Georgescu.

Unul dintre lucrurile la care mă gândeam zilele acestea este cine i-ar veni primul de hac celuilalt, pentru că astfel de personaje nu sunt dispuse să împartă puterea prea mult timp.

Nu vreau să comit și eu greșeala generalizării – între susținătorii acestor politicieni există diferite tipologii umane. Însă am sesizat răutatea profundă a unora dintre cei mai vocali. Pot înțelege dorința de dreptate și de pedepsire a politicienilor care au făcut rău de-a lungul anilor – în fond, și protestele de la Colectiv și Ordonanța 13 au avut această componentă. Însă, în cazul de față, ura se combină cu îndoctrinarea, dând naștere unei monstruozități ideologice care duhnește a sânge.

Mesajele liderilor sunt perpetuate fără niciun filtru al rațiunii, fiind însoțite de invective, atacuri la persoană, conspirații și minciuni atât de gogonate, încât n-ar trebui luate în serios nici măcar de niște copii. Pe lângă jigniri, când li se cer dovezi sau li se demontează afirmațiile, acești oameni răspund adesea în batjocură. În cel mai bun caz, evită răspunsul – exact cum fac și politicienii pe care îi admiră.

Nu-l cunosc personal pe Nicușor Dan. Nu mă număr printre susținătorii săi înfocați. L-am analizat cu aceleași instrumente și cu aceeași intransigență cu care i-am tratat pe toți politicienii, de-a lungul anilor.

I-am urmărit cu atenție comportamentul în timpul campaniei. N-a fost lipsit de greșeli, dar a dat dovadă de decență, echilibru, competență și demnitate. Discursul său a fost rațional și limpede. Am remarcat și atitudinea partenerei sale de viață, care s-a purtat cu bunul-simț firesc al unei persoane bine educate și a părut un sprijin real pentru soțul ei. Și în cazul acesteia, nota dominantă a fost decența.

Propunerea lui Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru, Ilie Bolojan, a dat dovadă, în această perioadă, de un comportament similar: un om serios, echilibrat, cu un discurs clar și responsabil, fără accente populiste.

Din nou, nu-i cunosc personal pe niciunul dintre acești oameni. Am făcut referire strict la prestațiile lor publice din ultimele luni. Când va fi cazul să-i critic, o voi face, ca întotdeauna, fără ezitare.

Întrucât asistăm la o împărțire netă a țării în două tabere, în jurul lui Nicușor Dan s-au strâns oameni de facturi foarte diferite – o alianță conjuncturală, mult mai eterogenă decât cea a „suveraniștilor”. Printre ei se numără politicieni, „jurnaliști” și influenceri care sunt departe de a reprezenta modele de integritate sau calitate umană. Unii practică o propagandă deșănțată, adesea agresivă, uneori chiar dezgustătoare. Îi înțeleg perfect pe cei care se simt iritați de astfel de abordări, însă, în contextul actual, acestea sunt greu de evitat.

Oamenii de bună calitate nu jignesc și nu generalizează pripit despre cei care votează diferit. Din păcate, decența lui Nicușor Dan nu se regăsește în comportamentul tuturor susținătorilor săi. Unii au coborât ștacheta într-un mod lamentabil, recurgând la insulte legate de ceea ce presupun că ar fi etnia lui George Simion sau la atacuri bazate pe ceea ce insinuează că ar fi orientarea sa sexuală. Este exact tipul de discurs toxic regăsit și în cealaltă tabără – și la fel de inacceptabil.

Au reapărut și mesajele cu „muie”, de care orice om de bun-simț ar trebui să se delimiteze ferm.

Ar fi excelent dacă tot mai mulți susținători ai lui Nicușor Dan ar împrumuta din calmul și decența acestuia.

Pe termen scurt, este esențial să trecem cu bine peste această amenințare fără precedent la adresa democrației românești postdecembriste. Oricâte păcate le-am putea imputa – Iliescu, Constantinescu, Năstase, Băsescu, Iohannis, Ponta, Ciolacu – toți aceștia au cedat puterea în mod democratic. Cu Simion, Georgescu și cercul lor ideologic, nu putem avea această garanție.

Dincolo de alegerea președintelui, România are nevoie de cât mai mulți oameni care, în viața de zi cu zi și fiecare în profesia sa, să demonstreze virtuți: rațiune, decență, știință de carte, profesionalism, răbdare, echilibru, verticalitate, respect și grijă față de ceilalți. Așa se construiește o societate mai bună – nu prin ură și sete de răzbunare.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Francisc check icon
    Au știut vreodată mârlanii ce e aia decență, domnule Cociodar? Asta-i întrebarea de la care ar trebui să începem...

    Dincolo de persoanele ajunse în finală, eu cred că nu putem clădi o societate sănătoasă înjurându-ne unii pe alții, ci încercând să dialogăm la modul cel mai decent cu putință.

    George Simion poate fi „bănuit” de orice în afară de decență. Nicușor Dan nu este în niciun caz „specialistul” priceput la toate, dar dacă tot am ajuns în situația de a alege între cei doi (între noi fie vorba, ce variantă mai bună putea exista?), pentru mine e limpede cui îi țin partea.

    Sper că va câștiga „turnirul”. În sprijinul nădejdii mele mă gândesc că „nu suntem toți neam de hoți și derbedei”, așa cum afirma doctorul Oprescu în urmă cu un deceniu (pentru cei care nu-și mai aduc aminte: individul ăsta a fost primarul general al capitalei!) înainte de a fi arestat. A dat bir cu fugiții, la fel ca Udrea, Mazăre și Ghiță.

    Închei cu un îndemn: mergeți la urne, stimabili concetățeni! Alegerea vă aparține...



    • Like 4
    • @ Francisc
      Nu. De acord cu dumneavoastră! Un titlu alternativ pe care l-am propus pentru acest articol a fost: „Decența ca antidot: ce putem învăța de la Nicușor Dan”

      Fac și eu același îndemn:

      Vă rog să mergeți duminică la urne (sau mai devreme, dacă vă aflați peste granițe) și să votați cu discernământ!

      Este una dintre acele situații în care e nevoie de fiecare dintre noi pentru a opri răul.
      • Like 3
    • @ Ștefan Cociodar
      Francisc check icon
      Cine „stabilește” ce e rău și ce e bine pentru „popor”, domnule Cociodar?

      „Democrația” în care trăim se bazează pe o majoritate. Dacă cei mulți și-l doresc președinte pe Simion, ce rămâne de făcut în afară de a accepta voința „poporului”?

      Duminică bag în urnă votul meu pentru Nicușor, cu credința că e bine ce fac...
      • Like 2
    • @ Ștefan Cociodar
      Să nu ne mai ascundem după vorbe. Acum, cu cât momentul crucial pentru noi, pentru civilizație este tot mai aproape este cazul să spunem: votați Nicușor Dan! Este singura alegere rațională. Cealaltă alternativă înseamnă ani de dezastru național. Cine nu s-a convins, după atâtea dovezi incontestabie este "autist ". Și ăstora "săracii" nu ai ce le cere.
      • Like 2
    • @ Francisc
      Nu e o întrebare ușoară. Într-o democrație, fiecare membru al poporului decide după propria conștiință și capacitate de judecată.

      Într-adevăr, majoritatea decide, dar nu întotdeauna ce decide o majoritate este și drept sau bun. Minoritatea acceptă rezultatul, dar nu-și pierde drepturile – și nici vocea.

      Și eu voi face la fel.
      • Like 1
  • mg check icon
    ..da, viața de zi-cu-zi poate deveni un coșmar reînviat, dacă nu ne hotărâm să facem cu toții un minim efort și să votăm pe 18. Avem doar de dat cu ștampila.

    Poate că n-avem toate virtuțile posibile, dar nu suntem nici ultimile găini din coteț. Nu suntem nici puii abia ieșiți din găoace, care se iau cuminți după prima ființă de care dau când fac ochi. Nu-ntodeauna e iubitoarea cloșcă.
    Să nu ne fie iarăși, rușine să spunem că suntem români, prin lume..
    • Like 3
    • @ mg
      Francisc check icon
      Știți cum e „datul ăsta cu ștampila”, domnule Mircea? Exact ca și cum tocmești niște amatori ca să-ți vopsească „profesionist” gardul după care să se ascundă leopardul...

      Noi (ăștia cărora le-a „expirat garanția” vieții) nu mai putem face nimic pentru a shimba orânduirea. Am „cotcodăcit” destul la vremea noastră fără să fim auziți.

      Puii ieșiți din găoacea extremismului ciripesc (prin vocea lui Simon!) că Georgescu e „cloșca” de care are nevoie România pentru ieșirea din rahat. Îl punem premier și problemele țării dispar ca prin minune...

      Spor la vot, prieteni! Ce votați, aia mâncați...

      • Like 2
    • @ mg
      Să sperăm...
      • Like 1
    • @ Francisc
      mg check icon
      ..mai bine leopard decât vreo vulpe siberiană, din aia care mârâie pe rusește.
      Altfel, omul e ca vinul, nu ca berea.. Ce-aș mai rade o halbă. :))

      Cu CG premier, problemele serioase abia încep.. Așa că scuipați de 3 ori în sîn și ziceți, ptiu drace ! Vedeți că ultimul sondaj nu e chiar rău..
      • Like 4
    • @ Ștefan Cociodar
      mg check icon
      ..eu sper, tu speri, el speră în zadar.
      Noi sperăm, voi sperați, ei nu știu ce speră, că la ultimul sondaj..
      • Like 1
    • @ mg
      Francisc check icon
      Nu toți oamenii sunt ca vinul, domnule Mircea. Unii se acresc în loc să se înnobileze...

      Spumele berii mă ajută să înțeleg nimicnicia în care am îmbătrânit. Am scris câteva rime, cândva în tinerețe, la fel de inutile atunci precum acum. Le citez (aș spune că în zadar, da' cine știe?):

      Mă înec

      Plutesc în derivă pe-o mare-n furtună,
      Să - înot în iluzii n-am timp să învăţ;
      Colacul speranţei e-o mare minciună
      De care m-agăţ...

      Plutesc în înalte talazuri de spumă
      Şi marea minciunii nu pot să o trec.
      Zadarnic nădejdea-ntr-o lume mai bună
      Când eu mă înec...

      Înghit o minciună cu silă. Dar parcă
      Zăresc după-o creastă imensă de val
      Catargul speranţei înfipt într-o barcă
      Plutind înspre mal...

      Nu-i vis. E chiar barca speranţelor mele
      O ultimă şansă la ţărm să ajung.
      Cu ochii închişi de pleoapele grele
      În ea mă arunc...

      Dar vin marinarii la-ureche să-mi spună
      Torente de vorbe ce nu le-nţeleg
      Şi barca ia apă, vai! barca nu-i bună...
      Mă-înec, ah, mă înec !

      -8 februarie 1998 –

      Ptiu drace! Scuip în sân și mă crucesc de trei ori, că așa se crucesc „credincioșii” care mai cred în sondaje. Lumea „slobodă” de părerea lui Putin spune că Simion e următorul președinte al țării. Eu nu cred în această manipulare.


      • Like 1
    • @ Francisc
      mg check icon
      ..v-aș da 3 like-uri, nu unul, pentru versurile astea.
      Le-adun, așa cum am mai spus într-un folder numit Francisc.
      Mă surprindeți cu ritmul care e diferit, aproape de fiecare dată.

      Altfel, doar v-am spus că eu nu merg pe dulcegării (gen Alecsandri..).
      Merg pe un demisec nefalsificat..
      • Like 1
    • @ mg
      Francisc check icon
      Fiecare cu ce-i place, domnule Mircea. Eu îmi sting setea de adevăr cu spumele berii și dorul dreptății cu o pălincă „hand made”.

      Mă bucur că vă plac rimele mele. Sunteți singura persoană care le apreciază, iar asta înseamnă că nu le-am scris în zadar...

      • Like 1
    • @ Francisc
      Francisc check icon
      Aveam vreo 30 de ani când am scris rimele de mai jos. Nici nu bănuiam atunci câtă dreptate am potrivit în niște biete rime....

      Îmbătrânesc…

      Îmbătrânesc degeaba şi mă cufund în tină
      Tot aşteptând o ploaie ce nu mai va să vină…
      Să vină cu torente, să măture în cale
      Minciuni şi nesimţire, mişei şi haimanale.

      Să vină viitura, să ducă peste mări
      Cea clică parvenită a bietei noastre ţări.
      Să vină furibundă, să tune, să trăsnească
      Toţi hoţii şi mişeii din țara românească.

      Să spele-ntr-o secundă tot jegul ăstor ani
      Sătui de vorbe moarte şi „luminaţi” tirani…
      Şi-mbătrânesc aiurea şi nici că-mi aflu vină
      C-aştept demult furtuna ce nu mai vrea să vină…
      • Like 0
    • @ Francisc
      mg check icon
      ..norocul meu e că le pot citi aici.. Mai gândiți-vă la copertă..
      • Like 0
    • @ Francisc
      mg check icon
      ..superb !
      Nu sunt vreun critic literar, dar simt când un act artistic e autentic.
      La rock sunt multe trupe care copie, de la țoale la ritmuri și texte.
      Dar falsitatea se vede de la o poștă. De-aia-mi place Cristi Minculescu, care chiar arde..
      • Like 1
    • @ mg
      Francisc check icon
      Vorba cântecului: „mai e puțin, mai e un pic, până la marele nimic”...
      • Like 1
    • @ Francisc
      mg check icon
      ..sau ca Gyuri Pascu RIP :

      "Tu nu vezi că politica-i în trombă
      Ca dragostele se sucombă.

      Țara arde
      Babele se piaptănă"
      • Like 0
    • @ Francisc
      Francisc check icon
      Mai e o clipă sau un ceas/ din tot ce-a fost și-a mai rămas...

      Memorabile versuri. Din păcate vocea „țipată” a lui Cristian Minculescu nu a fost auzită atunci când trebuia. Poate de-aia ne certăm acum...
      • Like 0
    • @ Francisc
      mg check icon
      ..poate-l știți pe Vintilă Ivănceanu, din care-am citat 2 versuri acum câteva zile la un articol al domnului Negruțiu. Mai citez acum o strofă :

      "Și eu întors pe partea treia,
      Cum se întoarce mortu-n groapă
      Și-și vede în pământ femeia
      Făcând amor cu doi bărbați de apă."

      La astea poate Nicu Alifantis dacă s-ar băga. De ce nu și la versurile dvs..?
      • Like 0
    • @ mg
      Francisc check icon
      Dumnezeu să-l odihnească pe Gyuri și să ne ierte păcatul că nu l-am înțeles când trebuia...

      • Like 1
    • @ mg
      Francisc check icon
      Sunteți un visător depășit de vremuri (la fel ca mine!) domnule Mircea. Am îmbătrânit amândoi într-o orânduire pe nedrept numită „democrație”, în care „văcăroii” tranziției au lăsat minciuna și șperțul moștenire.

      „Versurile” mele nu țin de cald unui popor nemulțumit. Cine naiba mai citește în prezent niște potriviri de cuvinte rimate în afară de dumneavoastră, domnule mg?




      • Like 0
    • @ Francisc
      mg check icon
      ..fac bine la suflet, domnule Francisc. Poezia ajunge totuși la publicul larg, mai ales cînd e pusă pe muzică. Deși textele stupide iau de multe ori fața..
      Trist e când punem poeții să tragă la șaibă. Când arăm ogorul cu Dacia..
      • Like 0
    • @ mg
      Francisc check icon
      Cu ce naiba vreți să arăm ogorul, noi ăștia „daci” de la Decebal încoace? Poeții sunt o tagmă inutilă societății, de ce să-i cocoloșim?

      • Like 0
    • @ Francisc
      Francisc check icon
      Mai „pun” niște rime vechi de un sfert de secol, ca să fie clară treaba că votul nu e degeaba:

      Simple rime...

      Norii stau grămadă, undeva la est,
      Noi n-avem umbrele, nici măcar de soare
      Ţara toată parcă-i un imens arest
      Disperarea frige… Deznădejdea doare…

      „Nu ne vindem ţara” o biată lozincă-i
      A lu‘ Ion cel care vrea-a muri sărac.
      N-am putea-o vinde. Asta numai fiindcă
      O vândură alţii de juma' de veac…

      Şi în loc de diguri, am făcut tratat
      Cu marele frate din soare-răsare…
      Peste biata ţară nori s-au adunat
      Şi n-avem umbrele… Nici măcar de soare…
      • Like 0
    • @ Francisc
      mg check icon
      ..păi atunci s-o dăm pe bancuri. Zic repede unul sec și mă duc să caut ceva demisec în frigider.. :

      Cică o babă cam palidă la față, o-ntreabă pe alta și mai palidă :
      - Ești vie ?
      - Da.
      - Păi și de ce nu faci struguri !?
      • Like 0
    • @ Francisc
      mg check icon
      ..de-aia-i bine ca via să facă struguri, țăranul să are ogorul, iar poeții să scrie versuri. Mulțumesc.
      Poate va ieși și soarele, 'tu-i soarele mă-sii de treabă.. Pe mâine.
      • Like 0
    • @ mg
      Francisc check icon
      La bancul dumneavoastră sec răspund cu niște rime vechi:

      Cântec

      Foaie verde floare rară
      A minciunilor povară
      Se aşterne-apăsătoare
      Peste ţară...

      Foaie verde frunză lată
      Adevărul nu se-arată
      Nicidecum şi poate chiar că
      Niciodată...

      Foaie verde flori de tei
      Văcăroi şi Chebelei
      Au făcut din nesimţire
      Obicei...

      Foaie verde busuioc
      Răul – tot pe primul loc
      Adevăr şi echitate
      Nu-s deloc...

      Foaie verde foaie foaie
      A minciunilor puhoaie
      Nu-i zăgaz în ţara asta
      Să le-ogoaie...

      Ne sufocă, ne-mpresoară
      Ne îneacă, ne omoară,
      Foaie verde adevărul
      Floare rară...

      • Like 1
    • @ mg
      Francisc check icon
      Până mâine mai „pun” niște rime de altădată. În sfârșit mi-am găsit „clientul” căruia îi plac aiurelile mele...

      Eu nu vreau decât să trăiesc...

      -unora, de mă-ntrebară ce vreau –

      Eu nu vreau decât să trăiesc. Onest.
      M-am săturat de-atâta vorbărie
      Şi călăuză nu mai vreau să-mi fie
      Lumina orbitoare de la est.

      Eu nu vreau decât să trăiesc. Acum.
      Nu mâine. Nu poimâine. Nici apoi.
      M-am săturat de multele nevoi,
      M-am săturat de-ntortocheatul drum

      Pe care ni-l arată zâmbitori
      Protagoniştii crizei actuale,
      Tot felul de rebuturi sociale,
      Tot felul de-mbuibaţi şi profitori.

      Eu nu vreau decât să trăiesc. Cinstit.
      Ca orice om cinstit din România...
      Corupţia, minciuna şi hoţia
      Îmi stă în gât şi nu pot să le-nghit.

      Vreau să muncesc şi să câştig. Să râd.
      Să cânt. Să pot dormi în pace
      Că nu mai fac în viaţă ce nu-mi place.
      Eu nu vreau decât să trăiesc. Atât...

      Ca să vezi ce chestie. După 35 de ani vine unul ca Simion să mă prostească încă o dată...
      • Like 0
    • @ Francisc
      mg check icon
      ..considerați-mă abonat permanent..
      Simion are clienții lui, dar nu la masa noastră..
      La versurile astea eu aș băga un Queen :
      https://www.youtube.com/watch?v=hFDcoX7s6rE
      • Like 1
    • @ Francisc
      mg check icon
      ..le pun lângă rock-ul ăla vechi și bun..
      • Like 0
    • @ Francisc
      Și eu le apreciez. Foarte mult!
      (mă refer la versurile dvs.)
      • Like 1
    • @ Andrei Tarlea
      Francisc check icon
      Vă mulțumesc pentru aprecieri, domnule Tarlea. Nu sunt convins că le merit...

      Prind curaj când văd că am deja doi suporteri. Printre vechile mele notițe am găsit niște rime (din ciclul „poezii patriotice”). Le postez:

      Urare

      Spor s-aveți! (la muncă frate
      Și nu la sporuri furate)...
      Nu v-ar prinde germănaru‘
      Cu sporu’ în buzunaru’
      Cel atât de larg, pe care
      L-ați împlut făr‘-remușcare.

      Spor s-aveți! Nu spor din ăla
      Ca să ne șutiți căciula,
      Așa precum ați făcut
      Trei decenii din trecut!
      Ci un spor de-al sănătos:
      Jos minciuna, hoții jos!

      Știu că pare o lozincă
      (am băut câta pălincă)
      Însă cred că nu se poate
      Să-i lăsăm pe cei cu coate
      Ascuțite să ajungă
      Să-și tot bage sporu’-n pungă

      Iar noi, fraieri de serviciu,
      Să le tot sugem cariciu’
      (îmi cer scuze că-s vulgar,
      scrie în dicționar!)
      Și să-i tot alegem, frate,
      Pentru că ei vor „dreptate”!

      Dumnezeu de mi-ar tăia
      Limba, nu m-aș supăra...
      Există unul mai prost
      Ce vorbește fără rost?

      -februarie 2021-

      P.S. Abia acum, recitind multe dintre textele scrise de-a lungul vremii (și postate pe diverse bloguri!), îmi dau seama că am pus și eu o „cărămidă” la temelia extremismului din prezent...
      • Like 0
    • @ mg
      Francisc check icon
      Mare lucru și propaganda asta! Politicienii ne fac permanent promisiuni mincinoase, eu vă păcălesc cu niște rime absolut inutile...

      Mi-aș fi dorit să vin cu versuri proaspete, da' de la o vreme nu mai am starea sufletească necesară și m-a cam părăsit șI „inspirația poetică”. Ca să nu vă dezamăgesc, postez un plagiat „comis” în noiembrie 2021:

      Vara
      -„adaptare” după George Coșbuc-

      Priveam fără de țintă-n sus
      Și-n a politicii vâltoare
      Îl văd pe Klaus la apus
      Departe-n zări galbene dus,
      Un mic pitic cu mintea-n soare
      De pază țării noastre pus.
      Ca o părere trecătoare
      Un nor cu muntele vecin
      (ce n-avea aripi să mai zboare!)
      Ne-a-umplut văzduhul cu venin
      Și vorbe rău mirositoare.

      Privirile-mi (de bere bete)
      Mi le-am întors către pământ
      Și am făcut un jurământ
      (Ca-n horă după-un vesel cânt):
      Să nu ascult de „blonde” plete
      Și mincinosul lor veșmânt...
      În lan erau feciori și fete
      Și toți cântau o doină-n cor;
      Minciuna le sufla prin plete
      Dar toți fugeau către izvor
      Cu păcăleală să se-mbete.

      Cât de frumoasă te-ai gătit
      Patria mea! Ca o virgină
      Cu zâmbet larg și chip iubit!
      Aș vrea să plâng, sunt fericit
      Că simt minciuna ta divină
      Că pot s-aleg ce-ai plăsmuit!
      Mi-e inima de-ocară plină
      Că-n ea s-au înecat mereu
      Cuvinte ce le-am tot scris eu!
      O mare e! Dar mare plină
      De bere în mormântul meu.
      E totul fad, dar e lumină!

      Închei comentariul cu un banc din tinerețea noastră (e posibil să-l știți, dar nu strică să-l repet):

      Doctorul Petru Groza, aflat într-o vizită de lucru prin satele patriei, găsește niște cosași mâncând de prânz sub umbra unui cireș și grăiește:
      -ce bine o duceți voi, aici la țară. Mâncați brânză, și-aia de oaie, beți apă rece, și-aia de izvor! Noi, la oraș, bem vin și ăla e vechi, mâncăm icre și-alea-s negre...

      S-auzim de bine (dacă mai apucăm)!
      • Like 0
    • @ Francisc
      Francisc check icon
      Pun cireașa pe tort cu niște epigrame scrise cândva de Ștefan Al. Sașa. Se potrivesc ca o mănușă vremurilor noastre...

      Veşti bune

      Optimist, fac analiză
      Şi conclud, lucid la minte:
      Vom ieşi curând din criză
      Cu picioarele-nainte.


      Viaţa merge înainte

      Viaţa, să luăm aminte,
      Trăită solo sau în doi,
      E cert că merge înainte
      Spre finiş: viaţa de apoi.

      Tot un drac

      În ţara noastră, cum vedeţi
      Alegerile-s un blestem;
      Ori cu cei treji, ori cu cei beţi
      Acelaş rezultat avem.

      Mai rău încă

      Mânjii comunismului aleargă,
      Tu, pe drept cuvânt, ai consemnat;
      Că nechează ei, mai treacă-meargă,
      Dar e rău că ne-au încălecat

      Parazitism

      De-a mamei pensie nu-i pasă,
      Probând prin bar şi discoteci,
      Că n-are şapte ani de-acasă,
      Deşi-i acasă de treizeci.

      Diplomatul perfect

      Ce-afirm acum, nu-i tras de păr!
      E diplomat de clasa una,
      Cel ce prezintă, calm, minciuna
      În ambalaj de adevăr.

      Inadaptabilitate

      Când cei mari gândesc puţin
      La al naţiei destin,
      E normal că-ţi pui în gând
      Să rezişti! Dar până când?

      Alta este problema

      De un timp m-am lămurit
      Că în patria română
      Ea, speranţa n-a murit,
      Rău e că mereu se-amână.

      Apropo de expresia „Inginerie financiară"

      E necesară o rectificare,
      Pe „şuţi" nu mai e cazul să-i bârfesc
      Spunând că ar fura din buzunare
      Când este clar că ei „ingineresc".

      Pensionarii

      Zâmbind, cu un clipit complice,
      Întreabă pe vecinul său:
      Cum stai cu dragostea, amice?
      Ca şi cu pensia, tot rău.
      • Like 0
    • @ Francisc
      Nu chiar... Mulți eram conștienți de incompetența, corupția și demagogia clasei politice, dar nu prea am avut ce face (nici măcar versuri acide, cu umor fin, să ne mai treacă necazul).
      Extremismul e altceva și nu vă încadrați deloc acolo. Aparțineți mai degrabă curentului de normalitate, unde ar trebui să se regăsească întreaga societate civilă. Atunci nu ar mai ajunge premier un pavian cu mantie sau un maestru covrigar care compensează neștiința cu meditații la economie.
      • Like 0
  • Cu toții ne dorim un comportament civilizat, interacțiunea demnă, politețea și morala impecabile ca valori fundamentale ale societății ...ok, dar când ai de-a face cu aberanți care mint cum respiră, dar nu se opresc la asta. mai au și hoarde de infractori și mercenari înarmați care transmit în clar ce au de gând și îți arată și instrumentele cu care urmează să te opereze iar vătaful lor are dubii...(încă)...'oare ce mă fac cu voi?!...'...noi adoptăm modelul 'Miorița'?
    • Like 1
    • @ Sorin Volk
      Daniel00 check icon
      Nu modelul Miorita, ci modelul lui Isus Hristos. Daca suntem crestini...
      • Like 1
    • @ Sorin Volk
      În niciun caz. Însă putem rămâne neclintiți și fără a coborî la același nivel.

      De exemplu, dacă cineva te înjură, poți alege să te ridici deasupra unui asemenea comportament.
      • Like 0
  • Gecaba Gecaba check icon
    Imi si imaginez cum Sosoaca trebuia sa ii dea raspuns derbedeului: " scuza-am,dle Simion, te rog frumos sa nu mai ma faci scrofa si daca se poate, sa nu ma violezi".
    • Like 1
    • @ Gecaba
      Ar fi fost interesant de observat reacția individului la un asemenea răspuns.
      • Like 0


Îți recomandăm

Maria Drăghici

Maria Drăghici n-a împlinit nici doi ani și are deja trei operații pe cord deschis. Culmea, e un copil vesel, care știe să se bucure de fiecare moment și, mai mult decât orice altceva, e un copil iubit. De fratele ei și de părinții ei, care, de la nașterea copilei, trăiesc cu ochii deschiși un coșmar adevărat.

Citește mai mult

Eco-creatorii de energie

Mă bucur să descopăr astfel de inițiative care ne dovedesc încă o dată că educația și formarea cetățenilor de mâine este un efort comun al familiei, al școlii, al ONG-urilor și al companiilor private responsabile. Semințele plantate acum ne vor arăta probabil peste 10-20 de ani dacă țara asta va fi mai bună și mai curată.

Citește mai mult