sursa foto: Profimedia
În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.
De aceea, obligația de raportare până la 31 martie 2026 nu este doar o nouă sarcină administrativă pentru firmele din sectorul agroalimentar. Este, în fond, un test de maturitate.
Legea cere operatorilor să arate ce au făcut în 2025 pentru a preveni și reduce risipa alimentară. Baza legală este deja consolidată: Legea nr. 217/2016, republicată în mai 2024 ca urmare a modificărilor aduse prin Legea nr. 49/2024, stabilește că toți operatorii economici din sectorul agroalimentar au obligația de a implementa măsuri concrete de prevenire a risipei. Normele metodologice au fost actualizate prin HG nr. 955/2024.
Platforma națională de raportare, pe care MADR era obligat să o creeze până la 30 iunie 2025, există și trebuie folosită. Neîndeplinirea obligațiilor de raportare poate atrage amenzi cuprinse între 10.000 și 40.000 de lei. Legea prevede totuși o excepție parțială: microîntreprinderile și întreprinderile mici nu pot fi sancționate pentru neîntocmirea planului de diminuare a risipei, deși obligația de raportare a acțiunilor concrete rămâne aplicabilă tuturor operatorilor.
Pentru unii, aceasta va părea încă un formular. În realitate, miza este mai mare.
Uniunea Europeană a raportat pentru anul 2022 un total de 59,2 milioane de tone de deșeuri alimentare — adică 132 de kilograme pe cap de locuitor, potrivit Eurostat. Peste jumătate din această cantitate, mai exact 54%, a provenit din gospodării. Restul vine din lanțul alimentar: producție, procesare, retail și servicii de alimentație. Cu alte cuvinte, fiecare verigă contează, iar companiile nu mai pot spune credibil că risipa este exclusiv problema consumatorului final.
Partea care merită spusă mai apăsat este alta: mâncarea salvată nu dispare într-o statistică, ci poate ajunge acolo unde lipsește cel mai mult.
Federația Băncilor pentru Alimente din România și rețeaua celor nouă bănci regionale — București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați — au anunțat că, în 2025, au redistribuit peste 12.000 de tone de produse, din care peste 10.000 de tone reprezintă alimente salvate de la risipă, ajungând la 325.000 de persoane vulnerabile. De la înființare, din 2016, până la finalul anului 2025, rețeaua a colectat peste 41.000 de tone de produse, transformate în peste 76 de milioane de porții de hrană, distribuite prin peste 800 de ONG-uri partenere. Aici se vede diferența dintre o obligație tratată formal și una tratată serios: într-un caz bifezi o cerință, în celălalt muți efectiv hrana din zona pierderii în zona demnității umane.
Când spunem „asociații", nu vorbim despre o realitate marginală. Registrul Național ONG este actualizat lunar și publică seturile de date pentru asociații, fundații și federații. Într-o analiză proprie a versiunii publice din 13 octombrie 2025 a registrului asociațiilor, pe un total de 124.530 de entități, apar mii de organizații care includ în denumire sau în scop referințe la copii, vârstnici ori animale. Ca ordine de mărime, rezultatele noastre indică aproximativ 5.364 de asociații cu referințe la vârstnici sau pensionari, circa 1.432 cu referințe explicite la câini sau componenta canină și peste 34.000 cu referințe la copii, educație ori protecție socială. Nu este o clasificare oficială pe domenii, ci o analiză pe cuvinte-cheie a registrului public — deci trebuie citită ca indicator, nu ca inventar perfect. Dar indicatorul este suficient de puternic: în România, există o rețea civică masivă care poate valorifica hrana ce altfel s-ar pierde.
Aici apare adevărata utilitate a noii raportări. Legea nu impune doar să numeri ce ai aruncat, ci să gândești în ordinea corectă a măsurilor: prevenire, reducerea pierderilor, vânzare cu preț redus, transfer pentru consum uman, apoi alte destinații permise de lege. Este o logică sănătoasă. Obligă businessul să-și privească propriul lanț operațional cu mai multă disciplină și, în același timp, creează premise pentru parteneriate mai stabile între companii și operatorii receptori. Pentru retaileri, restaurante, cantine, producători și distribuitori, asta înseamnă proceduri interne mai bune. Pentru ONG-uri, înseamnă predictibilitate. Pentru beneficiarii finali, înseamnă mese în plus.
Măsura are și o dimensiune morală, nu doar una juridică. O companie care învață să nu mai transforme surplusul în deșeu își schimbă, de fapt, reflexul de funcționare. Devine mai atentă cu stocul, mai responsabilă față de comunitate și mai credibilă în raport cu propriile declarații despre sustenabilitate. Iar pentru companiile care se tem că raportarea este doar o ușă deschisă către control, răspunsul corect nu este evitarea obligației, ci pregătirea serioasă a documentației. Când ai proceduri, evidență, contracte-cadru, trasabilitate și criterii clare de redistribuire, nu mai vorbim despre o povară birocratică, ci despre bună guvernanță.
Poate cea mai importantă schimbare este aceasta: pentru prima dată, legea pune în aceeași propoziție afacerea, mâncarea și răspunderea față de ceilalți. Și poate că exact asta ne-a lipsit mulți ani — să înțelegem că între raftul unui magazin, bucătăria unui restaurant, depozitul unui distribuitor și farfuria unui copil sărac sau a unui bătrân singur nu ar trebui să existe indiferență, ci organizare.
Dacă această raportare va fi luată în serios, ea poate produce mai mult decât conformare. Poate aduce mai multă hrană acolo unde lipsește, mai puțină pierdere în lanțul agroalimentar și mai multă încredere între companii și comunitățile în care funcționează. Uneori, o măsură bună nu se vede doar în sancțiuni. Se vede în mesele care nu mai lipsesc.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.