Legea mărcilor, modificată major. Cum sunt afectați cei care au deja o marcă înregistrată

Foto: Andriy Popov / Panthermedia / Profimedia

Pe 13 iulie a intrat în vigoare noua lege a mărcilor 112/2020, pentru modificarea și completarea Legii nr 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice.

Într-un comunicat de presă dat pe 02.07.2020, Comisia Europeană anunța că România este singura țară din Uniunea Europeană care nu a implementat Directiva (EU) 2015/2436, directiva care ar fi trebuit să fie implementată de toate țările membre până la data de 14.01.2019. 

Urma să trimită cazul către Curtea Europeană de Justiție pentru a se stabili sancțiunile financiare (renumita deja procedură de infringement). Dar România a făcut efortul major de a vota și a promulga legea, astfel încât probabil nu va mai fi sancționată de către Curtea Europeană de Justiție (cel puțin pentru acest motiv). Și a avut o întârziere de doar un an și jumătate.

Dar să vedem de ce este așa importantă noua lege și cum sunt afectați cei care au deja o marcă înregistrată, dar și de ce circulă vorba că avocații specializați în proprietate intelectuală și consilierii în proprietate industrială nu au concediu în această perioadă.

În primul rând, se modifică definiția mărcii și sunt modificate procedurile în fața Oficiului prin introducerea unor termene mai scurte cu privire la procedura înregistrării mărcii, examinării contestației și chiar a invocării priorității.

Dacă în prevederile anterioare doar semnele susceptibile de reprezentare grafică (cuvinte și desene/fotografii) puteau fi protejate prin înregistrarea mărcii, conform noii legislații, o marcă poate fi constituită din orice semn, inclusiv din sunete. Cu siguranță vom asista, astfel, la înregistrarea unor holograme, mărci multimedia sau mărci sonore.

Un lucru bun pentru titularii de mărci îl reprezintă faptul că noile mărci vor fi întâi examinate și de abia apoi publicate în vederea formulării de opoziții (înainte titularii de mărci plăteau taxa și onorariul pentru formularea de opoziții chiar dacă solicitantul nu își achita întreaga taxă sau chiar dacă marca era respinsă pe motive absolute, înainte să între în procedura de opoziție).

OSIM-ul va trece cu siguranță printr-o procedură de reorganizare, întrucât nu numai că s-au scurtat foarte tare termenele procedurale, dar începând cu anul 2023, cererile de anulare a mărcilor și cele de decădere se vor judeca în cadrul OSIM și nu în cadrul Tribunalului București, așa cum era prevăzut în vechea lege a mărcilor.

Dar cel mai important lucru este legat de armonizarea clasificării NISA pentru titularii de mărci (asta îi privește în primul rând pe cei care au deja mărci înregistrate). Aceasta este o clasificare internațională și este similară codurilor CAEN pentru înființarea societăților. Toate produsele și serviciile sunt încadrate în 45 de clase NISA și fiecare clasă are un titlu și o detaliere a clasei.

Fiecare clasă cuprinde produse sau servicii grupate după diferite criterii (de exemplu în clasa 5 vom regăsi atât medicamentele, scutecele, cât și pesticidele). În general, fiecare clasă conține câteva pagini de produse sau servicii. Relevant în privința clasificării este faptul că, pentru fiecare clasă suplimentară solicitată la înregistrare, se percepe o nouă taxă, astfel încât este foarte important pentru ce clase se solicită protecția (se urmărește ca protecția să fie completă, dar solicitantul să nu fie obligat să plătească taxe foarte mari). 

Până la modificarea legii, majoritatea solicitanților menționau titlul clasei- subînțelegându-se astfel că au protecție pe întreagă clasă. Din 13 iulie 2020, solicitanții vor fi obligați să precizeze exact pentru ce produse sau servicii dintr-o anumită clasă solicită protecția.

Ce se întâmplă cu cei care au deja mărcile înregistrate? Ei trebuie să verifice pentru ce produse și/sau servicii și-au înregistrat mărcile și să decidă dacă protecția este suficientă. Până pe 30 septembrie pot depune o declarație de explicitare a claselor pentru care și-au înregistrat mărcile, după acest termen putând doar să ceară înregistrarea unei noi mărci.

Exemplu: Majoritatea celor care fac comerț (magazine fizice sau online) și-au depus la înregistrare marca pentru clasa generală 35 (adică pentru titlul acesteia: “Publicitate; managementul afacerilor; administrarea afacerilor; funcții de birou”) pentru că până acum se subînțeleagea faptul că dacă se menționa titlul, erau toate produsele și serviciile din clasa 35, adică inclusiv comerțul.

În prezent, dacă proprietarul unui magazin online care și-a înregistrat anterior marca după cum am descris mai sus nu va depune până pe 30.09.2020 o declarație prin care să precizeze pentru ce servicii dorește să aibă marca înregistrată, va rămâne cu protecția pe “Publicitate; managementul afacerilor; administrarea afacerilor; funcții de birou”- total inutilă pentru el, întrucât altcineva va putea să înregistreze o marca identică pentru comerț.

Concluzia este că titularul unei mărci nu trebuie să considere că, odată înregistrată marca, nu mai are nicio grijă, ci el trebuie să aibă grijă de ea ca de orice alt activ, fiind atent la modificările legislației aferente, dar și la terții care încearcă, uneori cu rea credință, alteori din întâmplare să înregistreze o marcă identică sau similară cu a sa, pentru a putea depune în termen util opoziție. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp