Guvernul a adoptat ordonanța de urgență pentru legile justiției. Ministrul Justiției: „Nu am mers la Comisia de la Veneția pentru a negocia”

Guvernul a adoptat luni dimineață ordonanța de urgență pentru legile justiției.

„Eu nu am mers la Comisia de la Veneţia pentru a negocia, cum am auzit în spaţiul public, soluţiile din OUG. Nu am mers nici pentru a solicita şi a lua aprobare pentru aceste soluţii, nici pe cont propriu fără o prealabilă dezbatere cu decidenţii din ţară”, a spus ministrul Justiției Tudorel Toader după ședința de Guvern. El a adăugat că este convins că modificările legilor justiției aprobate luni „se vor dovedi benefice”.

„Se măreşte vechimea necesară în profesie în magistratură pentru cei care vor dobândi funcţia de procuror general, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, funcţiile de conducere de la DNA şi DIICOT. Vechimea minimă acum este de 8 ani şi va fi de 15 ani”, a explicat Tudorel Toader. 

„La DNA și DIICOT este necesar să ai 10 ani vechime ca să devii procuror”, a mai spus ministrul.

Procurorul general Augustin Lazăr: „Actele normative care sunt făcute în grabă sunt de natură să afecteze dosarele care sunt în curs”

„Actele normative care sunt făcute în grabă sunt de natură să afecteze dosarele care sunt în curs, spre exemplu marile dosare, care sunt pe rolul Ministerului Public sunt foarte bine cunoscute, spre exemplu cele pe rolul Secției Parchetelor Militare, unde au fost concentrate resursele umane prin delegare, aduse de la mai multe parchete pentru a rezolva dosare mari și complexe. În aceste situații vor înceta delegările pe funcțiile respective, iar colectivele care lucrează în acest moment vor fi desființate. Va fi foarte dificil de imaginat cum vor putea fi finalizate aceste dosare despre care toată lumea susține că dorim să fie finalizate ca România să nu mai plătească sume mari de bani în urma condamnărilor CEDO”, a spus luni dimineață Augustin Lazăr. Întrebat dacă se referă la Dosarul Revoluției, procurorul general a adăugat că se referă „la toate dosarele care sunt pe rol”.

După şedinţa de Guvern, premierul Viorica Dăncilă urmează să plece într-o vizită de trei zile în Turcia şi în Emiratele Arabe Unite.

„Ceea ce adoptăm azi în Guvern reprezintă o armonizare a prevederilor legilor astfel încât să răspundă cât mai bine situațiilor întâlnite în practică pentru buna desfășurare a actului de justiție”, a spus Dăncilă la începutul ședinței Executivului. „Abuzurile și imixtiunile în înfăptuirea actului de justiție nu sunt și nu vor fi tolerate”, a adăugat premierul.

Deputatul PSD Cătălin Rădulescu a afirmat duminică seară că ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, s-a aflat la sediul partidului, pentru a discuta cu liderii formaţiunii şi cu cei din coaliţie despre ordonanţa de urgenţă privind legile justiţiei, scrie News.ro.

Parchetul General a criticat proiectul OUG privind legile justiției. 

„Prin atribuirea calității de titular al acțiunii disciplinare pentru ministrul justiției, se creează riscul controlului politic asupra modului în care sunt verificați magistrații din punct de vedere disciplinar, acțiunea disciplinară exercitată de ministrul justiției putând deveni «o pârghie politică de dominare a justiției»”, se arată într-un comunicat al Ministerului Public. Citiți mai jos toate observațiile Parchetului General.

Între prevederile cuprinse în proiectul de OUG privind legile justiţiei se numără amânarea intrării în vigoare a reglementărilor privind pensionarea anticipată a magistraţilor, până în 31 decembrie 2022. Alte modificări vizează procedura de revocare din funcţie a unui membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii.

În prezent, legile justiţiei prevăd că judecătorii şi procurorii se pot pensiona dacă au o vechime de cel puţin 20 de ani. Dacă articolul se va aplica există riscul ca sistemul de justiţie să rămână fără magistraţi.

Comisia de la Veneţia a recomandat ca atribuţiile preşedintelui şi ale CSM să fie păstrate în procedura de numire a şefilor parchetelor. În varianta adoptată de Parlament, preşedintele poate refuza o singură propunere a ministrului Justiţiei. Ordonanţa care ar urma să intre în discuţia Guvernului nu are nicio prevedere referitoare la şeful statului, remarcă Digi24.

Propunerea ministrului Tudorel Toader este ca interviurile candidaţilor pentru posturile de conducere din parchete să fie transmise live, pe site-ul Ministerului Justiţiei.

La începutul lunii, ministrul justiției declara că membrii Comisiei de la Veneţia au fost de acord cu ordonanța de urgență pentru legile justiţiei.

Principalele prevederi din proiectul OUG pentru legile justiției:

Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind cele trei legi ale justiţiei prevede, între altele, amânarea intrării în vigoare a reglementărilor privind pensionarea anticipată a magistraţilor, până în 31 decembrie 2022. Alte modificări vizează procedura de revocare din funcţie a unui membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii.

În textul ordonanţei de urgenţă privind legile justiţiei, publicat de g4media.ro, se arată că "potrivit art. I pct. 142 din Legea .../2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică, în sensul că de pensia de serviciu prevăzută de lege beneficiază, la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, şi judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi judecătorii şi magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută de lege, pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în aceste funcţii".

De asemenea, în ordonanţă se arată că "ţinând cont de faptul că, în mod previzibil, acest sistem de pensionare anticipată va avea impact major asupra funcţionării instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, eficienţei şi calităţii actului de justiţie, generând riscul de scădere substanţială a numărului magistraţilor în activitate, noua lege reglementând concomitent şi creşterea perioadei de formare pentru intrarea în magistratură, precum şi a vechimii necesare pentru promovarea la instanţe şi parchete, motiv pentru care se impune amânarea aplicării acestui sistem de pensionare anticipată" şi că "potenţialul impact al acestei prevederi legale asupra resurselor umane existente la nivelul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea a fost reliefat şi în Opinia preliminară privind proiectul de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii al Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia), recomandându-serenunţarea la schema de pensionare anticipată dacă nu poate fi stabilit în mod cert faptul că aceasta nu va avea niciun impact advers asupra funcţionării sistemului".

Astfel, "se amână intrarea în vigoare, până la data de 31 decembrie 2022, a art. I pct. 142 în ceea ce priveşte alin (3) din legea 303 /2004, din Legea nr. .../2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor", prevede ordonanţa de urgenţă.

În textul ordonanţei se mai arată că, la art. 54 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, se va introduce un nou alineat, conform căruia: "În vederea formulării propunerilor de numire în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), ministrul Justiţiei organizează o procedură de selecţie, pe baza unui interviu, în cadrul căruia candidaţii susţin un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care şi-au depus candidatura. În vederea asigurării transparenţei, audierea candidaţilor se transmite în direct, audio-video, pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, se înregistrează şi se publică pe pagina de internet a ministerului".

De asemenea, alineatul (8) al art. 87 va prevede că "(8) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei NaţionaleAnticorupţie pot fi revocaţi prin ordin al procurorului -şef al Direcţiei NaţionaleAnticorupţie, cu avizul conform al Secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării uneia din sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit.b)- e) din Legea 303/2004".

Printre modificările aduse Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii se numără cea a alineatului (3) al art. 28, conform căreia: "(3) Reprezentanţii societăţii civile participă numai la lucrările plenului Consilului Superior al Magsitraturii şi au drept de vot".

Parchetul General critică OUG privind legile justiției

Parchetul General a postat, pe Facebook, un punct de vedere în legătură cu proiectul ordonanței de urgență privind modificarea legilor justiției.

Punctul de vedere al Parchetului General:

„Văzând relatările din presă conform cărora, în ziua de 15.10.2018 va fi dezbătut în ședință de guvern, la propunerea Ministerului de Justiție, un proiect de ordonanță de urgență privind modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, luând act de asemenea prin intermediul mass-mediei de proiectul susmenționat, aducem la cunoștința opiniei publice următoarele:

Ministerul Public atrage atenția asupra pericolului încălcării ordinii constituționale prin adoptarea unora dintre modificările propuse, astfel:

1. Introducerea unui nou alineat la art. 54 din Legea nr. 303/2004, conform căruia ministrul justiției organizează o procedură de selecție pe baza unui interviu, iar pentru asigurarea transparenței audierea candidaților se transmite în direct, nu este de natură a înlătura diminuarea independenței procurorilor care ocupă funcții de conducere.

Așa cum a arătat și Comisia de la Veneția, conferirea rolului decisiv ministrului de justiție în numirea procurorilor cu funcții de conducere mai degrabă slăbește decât să asigure controlul reciproc și echilibrul puterilor. Dacă numirea și revocarea procurorilor cu funcții de conducere depind de un ministru, există un risc serios ca aceștia să nu combată în mod energic corupția în rândurile aliaților politici ai respectivului ministru.

Se impune ca numirea procurorilor în funcțiile de conducere din vârful Ministerului Public să se facă, așa cum a solicitat Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Secției pentru procurori a C.S.M., formulată în urma unui interviu care poate fi transmis în direct, cu avizul ministrului justiției, de către Președintele României.

2. Prin atribuirea calității de titular al acțiunii disciplinare pentru ministrul justiției, se creează riscul controlului politic asupra modului în care sunt verificați magistrații din punct de vedere disciplinar, acțiunea disciplinară exercitată de ministrul justiției putând deveni ,,o pârghie politică de dominare a justiției”.

3. Articolul VIII din proiectul de ordonanță de urgență, conform căruia, la data intrării în vigoare a ordonanței, procurorii care funcționează în cadrul P.Î.C.C.J., D.I.I.C.O.T. și D.N.A., precum și în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcție în cadrul acestora dacă indeplinesc condițiile prevăzute în noua formă a Legii nr. 303/2004 și a Legii nr. 304/2004, va conduce la înlăturarea unor procurori din funcțiile legal deținute, prin impunerea unor condiții noi, inexistente la data la care s-a făcut numirea, cu nesocotirea prevederilor art. 15 alin. 2 din Constituție care prevede aplicabilitatea legii doar pentru viitor.

Arătăm că, atât numirea cât și delegarea procurorilor s-au realizat cu respectarea condițiilor legale în vigoare, iar nesocotirea acestui fapt ar duce la încălcarea principiului stabilității procurorului, a principiului neretroactivității legii, a identității statutului juridic constitutional al judecătorilor și procurorilor în ceea ce privește numirea și delegarea acestora și va conduce la blocarea activității și imposibilitatea finalizării unor cauze extrem de importante, în special aflate pe rolul Secției parchetelor militare din cadrul P.Î.C.C.J., D.N.A. și D.I.I.C.O.T..”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp