Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Lista modificărilor fiscale care se aplică din acest an firmelor

firma in Bucuresti -  Foto: Getty Images

Foto Getty Images

În Monitorul oficial din data de 31 decembrie 2024, a fost publicată OUG nr. 156 din 2024. Am făcut o analiză a modificărilor fiscale aplicabile, de la 1 ianuarie 2025, operatorilor economici, iar ordinea de prezentare de mai jos este cea din actul normativ.

Principale modificări normative sunt:

1. Impozitul pe veniturile din dividendele plătite de o societate către o altă societate, când nu sunt îndeplinite condițiile de scutire de impozit, este în procent de 10%.

2. Plafonul maxim al veniturilor unei microîntreprinderi este echivalentul în lei a 250.000 euro. 

Pentru anul 2025 se analizează situația veniturilor de la data de 31 decembrie 2024, iar 1 euro este 4,9741 lei, iar plafonul în lei reprezintă 1.243.525 lei.

Notă: În acest plafon se regăsesc veniturile societăților legate, iar dacă titularul microîntreprinderii deține mai mult de 25% și exercită activități independente, se cumulează și veniturile din activități independente.

Începând cu anul 2026 plafonul microîntreprinderii se reduce la suma de 100.000 de euro.

3. Se clarifică faptul că o microîntreprindere aplică procentul de impozitare de 3% chiar de la primul venit realizat și în situația în care activitățile de realizare a softului la comandă, activitățile din tehnologia informației, activitățile de restaurant sau alte servicii de alimentație sunt fie activități principale, fie activități secundare.

4. Se abrogă scutirea la impozitul pe venitul din salarii pentru salariații care creează programe de calculator, pentru salariații ce desfășoară activitate în construcții, pentru salariații ce desfășoară activități în sectorul agricol și în industria alimentară.

Aceștia nu mai au dreptul să opteze pentru scutirea la plată a contribuției la pilonul de pensii administrat privat.

Notă: Se păstrează facilitatea fiscală existentă doar pentru salariații din cercetare-dezvoltare.

5. Veniturile din dividende plătite către persoane fizice se impozitează cu  10%.

Foarte important: veniturile din dividende plătite în baza situațiilor financiare interimare, impozitate cu procentul de 8%, nu fac obiectul majorării cotei de impozitare, când acestea sunt distribuite în anul 2024.

Notă: tot cu procentul de 10% se impozitează și veniturile din dividende plătite nerezidenților. Aici trebuie să ținem cont de convențiile de evitare a dublei impuneri sau de eventualele scutiri de impozit prevăzute de Codul fiscal.

6. Se reglementează din nou impozitul asupra construcțiilor cunoscute în limbajul obișnuit construcții speciale, cu procentul de 1%. Acesta se datorează asupra construcțiilor aflate în proprietatea unui contribuabil la data de 31 decembrie din anul anterior ce nu sunt în sfera impozitului datorat bugetului local.

7. Salariații încadrați în muncă, unde își au funcția de bază, beneficiază de scutirea de impozit și asigurări sociale pentru suma de 30o lei, dacă sunt încadrați cu salariul minim brut, iar venitul lunar maxim nu depășește suma de 4.300 lei. În acest plafon nu se cuprind bonurile de masă sau voucherele de vacanță.

8. Salariul minim brut pentru salariații din domeniul construcțiilor este de 4.582 lei pentru un program normal de lucru în medie de 165,334 ore pe lună.

9. Salariul minim brut pentru salariații din domeniul agricol și al industriei alimentare este de 4.050 lei pentru un program normal de lucru în medie de 165,334 ore pe lună.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Sa inteleg ca singura diferenta intre sectorul constructiilor si celelalte domenii va fi faptul ca salariul minim brut este mai mare in constructii?
    • Like 1
  • Dumitru check icon
    Mulțumesc autorului postării pentru informațiile concise,mă regăsesc printre cei afectați de aceste prevederi,nema predictibilitate financiară.Știe cineva cât timp rezistă tatuajul lui MC/pm de pe mâna stângă(nici nu se putea,altfel,pe dreapta)?
    • Like 1


Îți recomandăm

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu Inquam

România fierbe de un an. A fiert politic, apoi instituțional, bugetar și, în cele din urmă, economic. În doar 12 luni, economia și societatea au intrat într-o spirală a degradării. Iar în centrul acestui haos se află Guvernul Ciolacu — un guvern care a reușit să cheltuiască peste 70 de miliarde de euro în plus, fără să lase urme clare de dezvoltare sau de bunăstare! Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult
sound-bars icon