Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Lucrările la podul din Bulz, construit din economii făcute de Ilie Bolojan prin reducerea personalului CJ Bihor, sunt aproape gata, cu peste 6 luni înainte de termenul stabilit

Pod Bulz

Foto: cjbihor.ro

Lucrările la podul peste râul Crișul Repede din localitatea Bulz, județul Bihor, sunt aproape finalizate, iar în august va fi deschis circulației. Termenul pentru terminarea construcției era stabilit pentru primăvara anului viitor, potrivit unui comunicat al CJ Bihor.

Șantierul a fost început în ianuarie anul acesta, iar în prezent pe pod a fost turnat asfaltul și urmează montarea balustradelor de protecție pentru pietoni și realizarea marcajelor rutiere.

„Mulțumesc constructorilor și echipei tehnice din Consiliul Județean pentru terminarea lucrărilor într-un timp scurt. Conform contractului, ele ar fi trebuit finalizate în primăvara anului viitor. Podul va lega comunele Bulz şi Bratca, pe drumul județean ce urmează cursul râului”, a precizat Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor.

Podul are o lungime totală de 52,40 metri, două benzi de circulație cu o lățime totală de 6,00 metri și două trotuare de 1,25 metri. Vechiul pod, construit în anul 1996, are o singură bandă de circulație, de 3,75 m lățime, fiind într-o stare avansată de degradare.

Firma care execută lucrările la noul pod este Dacia Faber SRL, din Cluj Napoca. Valoarea contractului de proiectare și execuție este de 5,086,420.36 lei, cu TVA inclus. Sursa de finanţare pentru pod a fost reprezentată de o parte din economiile făcute de Ilie Bolojan, președintele CJ Bihor, după restructurarea personalului instituţiei, scrie ebihoreanul.ro.

La preluarea mandatului la CJ Bihor, Ilie Bolojan, fost primar al Municipiului Oradea, a declarat, în octombrie anul trecut, că a găsit în instituție persoane „fără obiectul muncii”, cu salarii mari și bonusuri de 50% pentru participarea în număr mare la proiecte europene cu mize mici, precum și angajați care nu aveau loc fizic corespunzător în birouri, fiind prea mulți. El a anunțat atunci reorganizarea masivă a CJ Bihor, care presupunea, printre altele, concedierea a 86 de angajaţi, din totalul celor 174 de salariați. 

Foto: cjbihor.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult