Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Lucrările la podul din Bulz, construit din economii făcute de Ilie Bolojan prin reducerea personalului CJ Bihor, sunt aproape gata, cu peste 6 luni înainte de termenul stabilit

Pod Bulz

Foto: cjbihor.ro

Lucrările la podul peste râul Crișul Repede din localitatea Bulz, județul Bihor, sunt aproape finalizate, iar în august va fi deschis circulației. Termenul pentru terminarea construcției era stabilit pentru primăvara anului viitor, potrivit unui comunicat al CJ Bihor.

Șantierul a fost început în ianuarie anul acesta, iar în prezent pe pod a fost turnat asfaltul și urmează montarea balustradelor de protecție pentru pietoni și realizarea marcajelor rutiere.

„Mulțumesc constructorilor și echipei tehnice din Consiliul Județean pentru terminarea lucrărilor într-un timp scurt. Conform contractului, ele ar fi trebuit finalizate în primăvara anului viitor. Podul va lega comunele Bulz şi Bratca, pe drumul județean ce urmează cursul râului”, a precizat Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor.

Podul are o lungime totală de 52,40 metri, două benzi de circulație cu o lățime totală de 6,00 metri și două trotuare de 1,25 metri. Vechiul pod, construit în anul 1996, are o singură bandă de circulație, de 3,75 m lățime, fiind într-o stare avansată de degradare.

Firma care execută lucrările la noul pod este Dacia Faber SRL, din Cluj Napoca. Valoarea contractului de proiectare și execuție este de 5,086,420.36 lei, cu TVA inclus. Sursa de finanţare pentru pod a fost reprezentată de o parte din economiile făcute de Ilie Bolojan, președintele CJ Bihor, după restructurarea personalului instituţiei, scrie ebihoreanul.ro.

La preluarea mandatului la CJ Bihor, Ilie Bolojan, fost primar al Municipiului Oradea, a declarat, în octombrie anul trecut, că a găsit în instituție persoane „fără obiectul muncii”, cu salarii mari și bonusuri de 50% pentru participarea în număr mare la proiecte europene cu mize mici, precum și angajați care nu aveau loc fizic corespunzător în birouri, fiind prea mulți. El a anunțat atunci reorganizarea masivă a CJ Bihor, care presupunea, printre altele, concedierea a 86 de angajaţi, din totalul celor 174 de salariați. 

Foto: cjbihor.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult