Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Luptătorii de la Azovstal: „Ne vom întoarce acasă atunci când va veni vremea: vii sau morți”

azovstal

Foto: Twitter

„Ne vom întoarce acasă atunci când va veni vremea: vii sau morți”. În aceste câteva cuvinte ale unui luptător ucrainean, ce apără uzina Azovstal de mai bine de două luni, este condensată toată chintesența apărării ucrainene, dar mai ales îmi transmite mesajul că Ucraina va învinge și știți de ce? Pentru că, fie vii, fie morți, ei se vor întoarce acasă, adică în țara lor. Când ei și din moarte mai cred în țara lor, atunci cum să nu cred eu, cea vie, în eroismul lor?

Peste ani se va vorbi și se va scrie în manualele de istorie despre eroismul acestor oameni, așa cum se vorbește de mai bine de două mii de ani despre luptătorii de la Masada, acea cetate ca o fortăreață, așezată pe un vârf de munte, din apropierea Mării Moarte, ce a rezistat trei ani asediului trupelor romane, ce o înconjuraseră din toate părțile, dar nu reușeau să intre în ea. Romanii erau 15.000, iudeii din Masada vreo mie, cu tot cu copii, femei și bătrâni și au rezistat trei ani! După trei ani de lupte și de încercări de a intra în cetate, romanii construiesc o rampă de pământ și așa reușesc să intre, dar stupoare. Toți cei din fortăreață erau morți. Au preferat să moară decât să cadă în mâinile romanilor!

Mai există ruinele fortăreței, mai există urmele acelei rampe, dar mai ales încă se vorbește de eroii de la Masada!

Foto: Twitter

Uzina Azovstal e o Masada a zilelor noastre și noi asistăm aproape șocați, nevenindu-ne a crede parcă - în anul 2022 mai există oameni capabili de asemenea eroism. Credeam că nu mai există să mori pentru țară, să lupți până la moarte pentru casa și patria ta, dar ucrainenii asta ne demonstrează de 77 de zile, că vii sau morți se vor întoarce acasă, vor fi ai țării lor chiar și din morminte!

Foto: Twitter

Ce am mai citit despre luptătorii de la uzină? Cu muniție puțină, cu hrană puțină, în condiții extreme de supraviețuire continuă să lupte, dar mai este ceva la fel de măreț ca eroismul lor. Nu lasă pe nimeni în urmă să cadă în mâinile rușilor. Își cară răniții și muribunzii după ei. Cară și morții ce se descompun, ca să îi îngroape într-o zi în pământul Ucrainei!

Cum se comportă trupele rusești cu morții lor? Îi ascund, îi aruncă în gropi comune, îi lasă pe câmp...

La ucraineni și morții sunt tot fii țării, tot camarazi cu cei ce luptă și atunci cum să nu crezi în victoria lor, cum să nu crezi că se vor întoarce acasă chiar și morți?!

Notă: În imaginile de mai sus sunt soldați ucraineni, răniți în interiorul oțelăriei Azovstal, ultimul bastion din Mariupol, Ucraina. Fotografiile au fost publicate de regimentul Azov. Pentru tratarea răniților nu există bandaje sterile și medicamente.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Păun - ASE

„Magistrații sunt puși să valideze constituțional o măsură care e împotriva lor. (…) E un conflict de interese evident, care nu știu cum se poate rezolva.” Foto: Facebook Cristian Păun

Citește mai mult

Educatie-

Vă scriu dintre bănci încă pline de firimituri, foi mototolite și carioci fără capac. E liniște acum, copiii sunt la ora de sport, dar am în urechi încă agitația lor de dimineață, cu ghiozdane care se trântesc și întrebări puse pe fugă: „Domnu’, azi citim din poveste?”, „Domnu’, mi s-a rupt creionul, pot să iau altul?”

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult