Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

M-am uitat la cum sunt distribuite mediile între 9 și 10 la Evaluarea Națională în Moldova și am ajuns la o concluzie tristă

Evaluarea Națională

Foto: Inquam Photos

Avem o nevoie tot mai mare de a arăta cât suntem de deosebiți și buni față de ceilalți. Pentru mine asta arată cât de deficitari suntem în a avea o stimă de sine sănătoasă. Spun asta ca urmare a laudelor pe care școlile bune și le aduc de ieri încoace odată cu afișarea rezultatelor de la evaluarea națională. La nici una însă nu am văzut un mesaj de solidaritate sau de susținere față de cei care nu au reușit să obțină note și medii peste 5.

Cuvintele de laudă și felicitare merg în special către școlile din urban care au profesori motivați și mai bine plătiți (majoritatea fiind titulari și având gradul didactic II), cu condiții mult mai bune față de școliile din rual, cu acces la diferite oportunități culturale,educaționale, sociale, de divertisment. Nu am auzit să fie aduse în spațiul public discuții reale și oneste despre lipsa de echitate din sistem și despre faptul că o școală dintr-un mediu vulnerabil, rural să zicem, trebuie să depună eforturi mult mai mari pentru a ajunge la performanțele academice ale unei școli din mediu urban.

Realitatea din județ arată însă că dacă nu urmezi școala într-unul din cele 5 orașe ale județului ai 6% șanse să poți performa și să-ți atingi la maxim potențialul cognitiv.

O analiză a rezultatelor din județele Moldovei arată clar lipsa de echitate și interes către a investi în condiții de studiu prielnice cât și în profesorii care fac un efort mai mare față de cei din urban pentru a preda în rural. O spun datele.

Dacă e să ne uităm la numărul copiilor cu medii între 9,00 și 10, urban versus rural, vom vedea că cele mai mari diferențe sunt în județul Iași unde ani la rând au fost cei mai mulți copiii cu media 10 la acest examen.

Realitatea din județ arată însă că dacă nu urmezi școala într-unul din cele 5 orașe ale județului ai 6% șanse să poți performa și să-ți atingi la maxim potențialul cognitiv.

Situația aceasta nu se datoreză doar școlii. Studiile în domeniu arată că școala are mai puțin de 30% impact în învățare pentru un copil. Condițiile de trai ale familiei cât și relațiile din interiorul ei, nivelul de studiu al părinților, condițiile de locuire, condițiile din comunitate (acces la apă, canalizare, centre de tineret, teatre, cinemauri, muzee, biblioteci și librării, spitale sau dispensare, baze sportive, drumuri asfaltate, acces la internet, mijloace de transport în comun) afectează felul în care un copil învață și accesul pe care îl are spre un proces de învățare cât mai diversificat care să-l familiarizeze cu complexitatea societății din ziua de astăzi.

Atunci când vorbim de educație, de rezultatele unei evaluări la nivel național, de formarea de competențe, responsabilitatea nu cade doar în ograda Ministerului Educației. Avem nevoie de politici transministeriale, cu participarea celor de la muncă, sănătate și sprijin de la Ministerul Finanțelor pentru o distribuire a resurselor care să aducă rezultatele acestor copii la nivelul rezultatelor copiilor ce vin din medii securizante, care favorizează învățarea și dezvoltarea personală și culturală.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Depinde foarte mult şi de ce se doreşte pentru aceşti copii. Nu toţi doresc un mediu academic. Ceea ce nu se prea discută e întinderea imensă a pieţei meditaţiilor. Meditaţiile vin să compenseze un sistem în care actul educaţional e aproape imposibil; vorbim de o programă exagerat de stufoasă şi de un număr absurd de elevi: între 30 şi 40!!!! Educaţia se face cu grupuri de 15 elevi. Anomalia a devenit atât de înrădăcinată încât începem să credem că această aberaţie stupidă e şi normală, că e normal să existe clase de... 30 de elevi! Cei care au trăit în mijlocul acestei inepţii nu văd vreo problemă, pentru că orice aberaţie e normală pentru cel care a trăit-o.
    Evident, problemele sunt obiective - lipsă de fonduri etc. - dar asta n-ar trebui să ducă la o formă de normalitate a fenomenului. 30 de elevi într-o clasă e aberant! Punct. Cine nu recunoaşte, are o mare problemă cu percepţia realităţii. Că se întâmplă din cauza A sau B e partea a doua, dar fenomenul nu poate căpăta etichetă de normalitate.

    Să recapitulăm: programă stufoasă (care duce la alocarea unui număr de ore ridicol pentru fiecare etapă), clase de tip conservă, metodică dezlânată etc.
    Reţeta perfectă pentru analfabetism funcţional.
    • Like 0
    • @ Valentin
      Programa nu e stufoasa. De unde rezulta intinderea "pietei meditatiilor", sau ca acestea ar fi absolut necesare?
      • Like 0
  • articolul e concentrat pe performanta. Parintii care sunt de la tara si vor ca si copiii lor sa performeze, ii duc la scoala la oras, si fac navete lungi si grele.
    Problema cifrelor e mult mai grava: copiii obisnuiti, care nu performeaza, care nu au de acasa sprijin de 101%, sunt lasati balta si de catre cadrele didactice: vedeti rata de note sub 5 la examen...
    • Like 1
  • Valentin check icon
    Discuţia e centrată pe română pentru că nu toţi se pricep la matematică, sau cel puţin nu sesizează care sunt tarele cu educaţia matemtatică pe la noi. Există însă articolul unu profesor care arată că şi matematica e un dresaj în România, la fel ca româna sau ca orice altă materie.
    https://republica.ro/profesorul-sorin-borodi-despre-subiectele-de-matematica-de-la-evaluarea-nationala-zsunt-niste-subiecte
    Formule, tone de termeni tehnici, nimic practic. Învăţământul românesc e o baltă imensă de teoretic. Asta e definiţia corectă.
    • Like 0
    • @ Valentin
      Articol care nu constituie o demonstratie ci doar expunerea unei pareri personale. A unui singur profesor.
      • Like 0
  • toata discutia e centrata pe examenul de "romana", care presupune multe nuante, dar de "tabla inmultirii" nu vrea nimeni sa aminteasca, acolo treaba e mai ...concreta;
    si, da, autorul nu a raportat acest tulburator 6% (in rural) la numarul de participanti rurali,
    si tot, da, ca si pt bac (turul 2 sa zicem) conteaza selectia preliminara (inclusiv scoala din centru versus cea din periferie - tot urbana si ea) - adica din rahat bici nu se face!
    • Like 0
  • Valentin check icon
    BAREM
    Definirea titlului constructivo-lirico-compretestiv - 2 puncte.

    Metodica dă zeci de definţiii. Dacă ai un meditator bun, te învaţă vreo 3 pe care le regurgitezi la examen.

    Spui şi tu:

    "Titlul constructivo-liricoid, epimistat prin texutalitate spofemică lirică reprezintă totalitatea dentotaivelor textoide ale operei literare."

    Şi iei 2 puncte. Şi iei şi 10! Poţi lua 10 cu felicitări fără să fi parcurs o boabă din literatură, dar învăţând nişte scheme care corespund unui barem.

    Aceşti copii sunt privaţi de educaţie. Asta nu e educaţie, e porcărie! Şi dacă îşi închipuie cineva că asemenea ticuri verbale dezvoltă gândirea critică, se înşeală amarnic!

    Gândirea critică se dezvoltă prin exprimare liberă, prin încurajarea lecturii, prin scriere creativă, joc de rol, nu prin denotativele conotative pe care nimeni nu le pricepe, care nu folosesc nimănui şi care se învaţă mecanic pentru a satisface un barem.
    • Like 0
    • @ Valentin
      "Aceşti copii sunt privaţi de educaţie." - nu, chiar nu sunt, in nici un caz din cauza programei sau a examenelor. Cei care sunt sunt privati din cu totul alte motive. Definitii, daca mai multe exista, sunt echivalente. Un corector capabil stie asta.

      "nu prin denotativele conotative pe care nimeni nu le pricepe, care nu folosesc nimănui şi care se învaţă mecanic pentru a satisface un barem." - de unde rezulta ca "se" invata mecanic? Cat despre gandirea critica, da, analiza literara ajuta la dezvoltarea ei. Asa cum si matematica ajuta. La asta sunt utile cele doua, printre altele.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      @Jonn Jonzz: Un corector capabil stie asta.

      Aha! Da, aici aveţi dreptate.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Unele mai mari, altele mai mici. Stiu ca sunt profesori suplinitori care au ajuns la catedra cu niste note foarte mici, ceea ce e o problema.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Da, este.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Pai daca problema, dupa cum sugerati, e cu profesorii corectori, de ce vorbim de programa, examene si bareme?
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Cred că problemele sunt atât de multe încât e greu să le descâlceşti.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Asta nu e o scuza pentru a le amesteca sau a le trata prea simplificat.
      • Like 0
  • Fiul meu a obtinut 9.52 la examen cu 9.90 media generala in gimnaziu, in conditiile unor subiecte medii ca dificultate dar stufoase si chiar abstracte, inclusiv la romana. Scoala este o mare de teorie, copiii NU ies cu niciun fel de idee practica, nu fac nimic in laboratoare (desfiintate pentru a face loc pt sali de clasa), nu li se arata o aplicatie simpla ca presa hidraulica, etc. Nu sunt de acord ca acesti copii sunt analfabeti institutional, doar ca ei nu capata o directie clara de dezvoltare prin cunostintele capatate.
    • Like 0
    • @ Marian Androne
      Valentin check icon
      Gândirea abstractă este foarte importantă pentru fiinţa umană, însă la noi există concepţia - moştenită din pedagogia comunistă - că a dezvolta gândirea abstractă înseamnă a arunca copilul în mijlocul unui ocean de abstracţiuni.
      Gândirea abstractă se dezvoltă trepat şi plecând de la CONCRET spre ABSTRACT. La noi se pleacă de la abstract şi se rămâne tot în abstract. Nu există etape, nu există răbdare, nu există nimic.
      Totul se reduce la o basculantă de ticuri verbale pe care copilul trebuie să şi le însuşească pentru a trece un examen.
      Înţelege ceva din literatură? Poate analiza critic cu cuvintele lui un roman, o nuvelă sau o piesă de teatru? Liber, fără titluri conotative, denotative, epistemice, lirico-epistemice ontologico-textuale sau alte asemenea ornamentaţii abstracte.
      Şcoala românească e o şcoală de dresaj, nu de gândire. Gândirea nu contează. Contează baremul, contează nota.
      • Like 0
    • @ Valentin
      "înseamnă a arunca copilul în mijlocul unui ocean de abstracţiuni." - ce se face la scoala nu e in nici un caz un "ocean de abstractiuni".
      "Nu există etape, nu există răbdare, nu există nimic." - bineinteles ca exista, nu pune nimeni elevi de clasa a 4-a sa faca teoria inelelor din algebra.
      "Poate analiza critic cu cuvintele lui un roman, o nuvelă sau o piesă de teatru?" - daca profesorul si-a facut bine treaba la clasa, atunci da, absolut.
      "Şcoala românească e o şcoală de dresaj, nu de gândire. Gândirea nu contează." - pur si simplu fals. Nici un profesor intreg la cap a recomandat vreodata invatarea pe dinafara.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      O, vreţi să verificăm dacă este sau nu un ocean de abstracţiuni? Ce ziceţi, încercăm? Hm?

      Desigur, dvs. sunteţi expert în culoarea constructivă de la educaţie plastică.

      A, am uitat: aţi demonstrat atunci, acum nu mai simţiţi nevoia.

      Nu, nu se fac abstracţiuni în sistemul nostru! Nu, în niciun caz!
      • Like 0
    • @ Valentin
      Nu exagerate, nu.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Dacă vreţi testăm.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Am facut-o deja.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Da, în şcoală. Problema cu cultura generală e că trebuie testată după şcoală.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Trebuie? Conform cui? Si cine v-a numit pe dvs. responsabil de a testa cultura generala a mea sau a altora?
      • Like 0
  • Valentin check icon
    Ne dăm cu toţii cu capul de pereţi pentru o aiureală totală, absurdă şi stupidă.
    Un elev e dresat să recunoască elementul X în schema Y şi trece examenul cu 10 fără să fi citit o fărâmă din textele respective. Nu cunoaşte literatură; ingurgitează nişte scheme pe care şcoala i le impune şi rezultatul e 10 pe panou şi pe hârtie, dar 0 barat ca aptitudine.
    În alte sisteme literatura se face prin conversaţie liberă, scriere creativă, joc de rol etc.

    La noi trebuie să recunoşti o schemă literară în... 150 de cuvinte!!!!

    Nu ştiu dacă realizaţi, dar le dau 150 de cuvinte şi pe urmă se miră de ce vocabularul lor numără fix 150 de cuvinte. Doh!

    Ăsta e dresaj, nu educaţie. Nu se face scriere creativă, nu se face joc de rol, nu se face exprimare liberă.

    Se mestecă doar "este gen liric pentru că apare marca lirică biblistrofiscească în epica epistemică, deci este gen liric".

    150 de cuvinte! Maxim, că se acceptă şi minim. Stereotipii şi recunoaşterea unor scheme.

    În alte ţări evalurea înseamnă capacitate de exprimare, înseamnă testarea fluidităţii ideilor, a spontaneităţii etc.

    Noi dăm gândire analitcă în 150 de cuvinte şi totul e ok.

    Şi ne mai şi mirăm de ce iese !!!!
    • Like 0
    • @ Valentin
      "Un elev e dresat să recunoască elementul X în schema Y şi trece examenul cu 10 fără să fi citit o fărâmă din textele respective." - de unde rezulta asta? Cat la suta din elevii de 10 au invatat asa cum spuneti dvs.?

      "Nu ştiu dacă realizaţi, dar le dau 150 de cuvinte " - nu stiu daca realizati, dar si la examene ale sistemelor din afara se pune problema de numarat cuvinte. Uitati-va pe subiecte de SAT I de exemplu, sau de TOEFL/IELTS.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Oooo, foarte puţini! Restul ştiu ce înseamnă titlul denotativo-textualoid şi când îi scoli noaptea din somn. Ştiu pentru că e logic, e la mintea cocoşului că un text nu poate fi decât denotativo-textualoid. Şi un sugar ştie asta!
      • Like 0
    • @ Valentin
      Daca si profesorul si-a facut treaba lui si elevul pe a lui atunci da, nu-i nici o mare filozofie.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Interesant. Dacă vreţi, testăm cum e în cazul dvs.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Am dat deja toate testele necesare.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      La educaţie plastică şi muzicală nu se dă test. Vorbim de cultură generală, însemnând că ar trebui să performaţi şi acum la nivel de clasa a VIII-a. În plus, nu ajunge doar treaba profesorului. Dacă nu exersezi şi nu petreci mult timp pe cont prorpriu nu deprinzi. Dar sunt sigur că dvs. aţi petrecut multe ore citind critică de artă plastică pentru a vă perfecţiona abilitatăţile pe acest palier. Doar aşa puteţi ajunge la cerinţele programei de clasa a VIII-a. Altfel, abilitatea cerută nu se formează. Foarte diferit de alte sisteme de învăţământ, unde asemenea lucruri nu se cer la materia respectivă.
      La ei se axează doar pe practic, pe exprimare liberă, pe creativiate, nu pe analiza profundă şi îndelungă pe care dvs., aţi depus-o în şcoală pentru educaţie plastică. Analiză pe care sunt sigur că o puteţi performa oricând, la orice oră din zi şi din noapte.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Nici nu am spus ca doar profesorul are treaba de facut, tocmai ca si elevul are partea lui de munca. Si da, eu la randul meu am lucrat mult cand eram la scoala, pentru toate materiile.
      • Like 0
  • E foarte adevărat ce spune ți eu să pot ridica valoarea unuia din copii mei la am înscris la unul din colegiile din oraș dar nici odată nu am fost de acord cu căderea învățământului de la țară rog insistent ca astfel de cazuri să fie mediatizate prin orice mijloace poate ne va auzi cineva. ....tb să se înțeleagă că un fruct nu o să l aduni dacă înainte nu a avut floare pomul ....
    • Like 0
  • Dan check icon
    Desi sunt de acord cu ideea articulului, totusi cifrele prezentate NU "arată clar" concluziile exprimate. O analiza pertinenta ar tine cont si de proportia celor din mediul rural inscrisi la examen. Aceste date lipsesc.

    Pentru a intelege de ce, dau un exemplu pentru Iasi: 12,73% (812) dintre cei inscrisi au luat 9-10, iar 6,23% (49) dintre acestia sunt din mediul rural. Daca, ipotetic, doar 2% dintre cei inscrisi au fost din mediul rural (2%*6376=128 elevi), inseamna ca 49/128 = 38,28% dintre acestia au luat 9-10, ceea ce ar reprezenta un rezultat excelent.

    Concluzia este ca procentul scazut de medii intre 9 si 10 ale celor din rural se poate datora numarului mai mic de inscrisi din acest mediu, nu neaparat unei pregatiri mai slabe. Recomandarea ar fi sa refaceti calculele pentru a putea oferi o perceptie corecta asupra fenomenului. Rezultatul poate indica o situatie mai favorabila, insa la fel de bine poate arata ca dezastrul este mult mai mare. O recomandare suplimentara ar fi sa va uitati si la situatia celorlalte note.
    • Like 0
  • Valentin check icon
    Rezultatele sunt catastrofale cam peste tot, şi apare un paradox mai greu de explicat: dificultatea evaluării e corelată cu nota. Pare inexplicabil, dar atunci când examenele erau mai grele, notele erau mai mari, în timp ce acum, când standardele sunt reduse, scad şi notele.

    Pare ciudat, dar este unul din cadourile pe care ni le face sistemul nostru, numit sistem SPRIALAT, versus cel din alte sisteme de învăţământ, numit MODULAR.

    Să ne amintim puţin ce înseamnă cele două sisteme:

    1. Sistemul spiralat este cel în care se pleacă de la baze - să zicem A,B,C - şi se creşte gradul de dificultate până la Z.

    2. Sistemul modular este cel în care se rămâne la baze - adică se imprimă toată gimnaziala A,B şi C - iar restul până la Z se face opţional.

    În sistemele modulare, evaluarea - care e evaluare, şi nu examen - se axează doar pe A,B şi C. Restul până la Z nu e evaluare, e avansat. Nu se dă.

    În sistemul nostru îţi poate cădea orice, de la A la B la X, Y sau Z. E un dans nesfârşit, prin care habar nu ai dacă dificultatea va fi medie sau maximă. În general ce nu se exersează se uită, şi nu întotdeauna secvenţa A-C apare şi în lanţul F-Z. Posibil ca F-Z să nu cuprindă deloc elemente din A-C, pe care - fără să le exersezi - le vei uita inevitabil.

    Cât despre elevii de 10, nota nu are nicio legătură cu dezvoltarea lui. Un elev care obţine 10 înghiţind pe nemestecate scheme de analiză literară de genul "DACĂ apare X în textul Y, atunci e gen liric" nu se poate spune că şi-a lărgit orizontul cu ceva. Asemenea cascadorii le poate face şi un program de inteligenţă artificială, şi programul va performa corect fără să înţeleagă măcar textul. Lucru pe care îl face şi elevul nostru: ia 10 fără să priceapă mare lucru. Prin dresaj.

    Evaluarea naţională a ajuns un dresaj bine pus la punct doar la anumite materii considerate importante, că la restul e jale. Dacă la literatură pot recunoaşte mecanic un gen literar, la analiză de imagine plastică sau muzicală - literatura, arta plastică şi muzica fac parte din aceeaşi arie, cea artelor - e praf şi pulbere. Nimeni nu poate deosebi un pictor impresionist de unul postimpresionist.

    Şcoala GENERALĂ înseamnă cultură GENERALĂ, un lucru pe care nu l-au înţeles încă cei care se ocupă de sistemul nostru educaţional. Înseamnă puţin din toate, înseamnă bazele, nu băgat cu basculanta în capul copilului.

    Analfabetismul funcţional a atins la noi cote delirante. Evaluarea s-a transformat dintr-o modalitate de CONFIRMARE a unei culturi generale într-un... examen de admitere!!!! Şi nimeni nu sesizează nuanţa, ba chiar i se pare foarte normal.
    • Like 2
    • @ Valentin
      Nu e nici un paradox. A scazut si nivelul de intelect al copiilor. Fara gluma. Fara stimulare, nu are nici o importanta cu cati neuroni te-ai nascut.
      • Like 1
    • @ Anca Paduraru
      Valentin check icon
      Neuronii nu se stimulează oricum, ci cu ajutorul unor specialişti, adică cei care ar trebui să facă acest sistem. Normal că un sistem de educaţie scăzut scade şi intelectul celor care îl frecventează. Când sistemul e bazat pe dresaj, intelectul nu are ce căuta.
      Nu-ţi trebuie mulţi neuroni ca să aplici schema Y textului X fără să citeşti cartea. De fapt cerinţa nici nu te obligă să citeşti, ci doar să recunoşti. Chestia asta o poate face şi un program de calculator.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Rezultatele nu sunt dezastruoase peste tot, tocmai asta spune articolul. Problema principala o reprezinta investitiile, si nu doar in invatamant.

      "În sistemul nostru îţi poate cădea orice, de la A la B la X, Y sau Z. E un dans nesfârşit, prin care habar nu ai dacă dificultatea va fi medie sau maximă." - asta nu e adevarat. Modele de subiecte apar in fiecare an, nu e ca si cum examenul prezinta o mare surpriza.

      "Şcoala GENERALĂ înseamnă cultură GENERALĂ, un lucru pe care nu l-au înţeles încă cei care se ocupă de sistemul nostru educaţional. "- ba da, l-au inteles, si exact asta se face in scoala de ani buni: cultura generala. Nu are rost sa scadem standardele aiurea.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Dificultatea diferă, şi asta e chiar o tradiţie între evaluare şi simulare. Se ştie că e un standard ca simulările să fie mai grele decât evaluările pentru ca elevii "să se pună cu burta pe carte".

      Se poate intui ce se va întâmpla la fiecare evaluare, dar nu există o lege care să specifice clar ce se va întâmpla. Din moment ce suntem un sistem a cărui dificultate creşte de la an la an te poţi aştepta la orice.

      Nu, cei care fac sistemul nostru educaţional nu l-au înţeles, şi de fapt nu-i interesează câtă vreme materia multă le asigură catedra.
      Dovadă că nu l-au înţeles e cacofonia care se face între EVALUARE şi EXAMEN.
      Dovadă că nu l-aţi înţeles şi dvs.

      Dovadă alte sisteme de învăţământ, unde despărţirea dintre baze şi avansat este clară.

      Şcoala noastră nu are nicio legătură cu cultura generală, dovadă că jumătate din materie nici nu foloseşte în evaluarea naţională. Faptul că evaluarea a scăzut standardele e un lucru bun, pentru că cei care o fac încep să-şi dea seama de diferenţele dintre evaluare şi admitere.

      Mai rămâne doar ca învăţământul nostru să despartă materia în basic şi avansat (ex. educaţie matematică şi matematică opţional) şi lucrurile se vor regla.
      • Like 0
    • @ Valentin
      "Dificultatea diferă, şi asta e chiar o tradiţie între evaluare şi simulare." - eu nu ma refeream la simulari, ci chiar la variantele de subiecte care se publica inaintea examenului, variante din care chiar se selecteaza subiectele de examen.

      "Din moment ce suntem un sistem a cărui dificultate creşte de la an la an te poţi aştepta la orice." - tocmai ca nu, cum spuneam mai sus. Iar salturi de dificultate sunt mai degraba in jos decat in sus, daca sunt, sau sunt pur si simplu nesemnificative.

      "Dovadă că nu l-au înţeles e cacofonia care se face între EVALUARE şi EXAMEN.
      Dovadă că nu l-aţi înţeles şi dvs." - ba da, am inteles problema care va irita pe dvs. cu evaluare/examen, doar ca nu o vad ca fiind relevanta. Un test poate sa aiba ambele functii. Ai si feedback legat de ce ai invatat in 8 ani de scoala, ai si o metoda de selectie a liceului.

      "Şcoala noastră nu are nicio legătură cu cultura generală, dovadă că jumătate din materie nici nu foloseşte în evaluarea naţională." - ba da, fix cultura generala se face. Examen la fiecare materie s-ar putea da, dar atunci bietii elevi ar fi prea stresati, nu? Se dadea examen la mai multe materii la un moment dat, s-ar putea reveni la acea practica.

      "Faptul că evaluarea a scăzut standardele e un lucru bun, pentru că cei care o fac încep să-şi dea seama de diferenţele dintre evaluare şi admitere. " - nu, este o prostie. Este o scadere aiurea a standardelor, si asta duce la un fenomen tampit cand vine vorba de alegerea liceului - incepe sa se faca selectia dupa sutimi, incepe sa conteze fiecare greseala pentru ca subiectul per total a fost prea usor. Si asta se face doar pentru ca da bine pe hartie, se creste rata promovabilitatii din pix, in loc sa se faca lucrurile corect, adica sa se investeasca. Scaderea standardelor la examen a fost ideea idioata a lui Sorin Campeanu.

      "Mai rămâne doar ca învăţământul nostru să despartă materia în basic şi avansat" - deja este, la liceu. Si e OK asa.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      N-aţi înţeles esenţa. Evaluarea unei culturi generale nu are ce căuta pe dificultate înaltă, pentru că ideea de cultură generală nu are nimic de-aface cu performanţa.

      Cultura generală ţine de alfabetizare, ori aici nu există întrecere. E ca şi cum ai spune că îl lauzi pe cel care ştie să citească cursiv comparativ cu cel care se poticneşte. Toată lumea trebuie să ştie să citească cursiv, e un standard la care trebuie să ajungă toţi fără un efort supraomenesc.

      Nu e un concurs, nu e o întrecere, e un standard. La noi confuzia dintre evaluare şi admitere a creat şi va crea multe probleme.

      Standardele au scăzut pentru că se doreşte să introducă treptat conceptul de evaluare în opoziţie cu cel de examen, dar nu există nicio garanţie că nu pot creşte la loc.

      Ştiu că e greu de înţeles pentru că dvs. nu acceptaţi ideea de bază şi opţionale, aşa cum apare în alte sisteme încă din gimnazială. Nici nu faceţi diferenţa dintre educaţie matematică şi matematica propriu-zisă, aşa cum apare în restul sistemelor.
      • Like 0
    • @ Valentin
      "Evaluarea unei culturi generale nu are ce căuta pe dificultate înaltă" - ce bine atunci ca dificultatea NU e inalta. Ar fi bine sa nu fie penibil de joasa, insa.

      "Cultura generală ţine de alfabetizare, ori aici nu există întrecere." - tine de mai mult de atat. Examenul se da la sfarsit de clasa a 8-a, nu sfarsit de clasa a 4-a.

      "Standardele au scăzut pentru că se doreşte să introducă treptat conceptul de evaluare în opoziţie cu cel de examen, dar nu există nicio garanţie că nu pot creşte la loc." - nu, au fost scazute pentru ca rata promovabilitatii nu facea bine imaginii PSD-ului.

      "Ştiu că e greu de înţeles pentru că dvs. nu acceptaţi ideea de bază şi opţionale, aşa cum apare în alte sisteme încă din gimnazială." - ii accept existenta in alte sisteme, nu ii accept necesitatea in sistemul nostru, pentru ca nu exista dovezi suficiente in acest sens.

      "Nici nu faceţi diferenţa dintre educaţie matematică şi matematica propriu-zisă, aşa cum apare în restul sistemelor." - o inteleg si pe asta. Si inteleg faptul ca matematica se invata prin exercitiu. Mult. Si ca este abstracta, iar asta nu e ceva ce ar trebui ascuns sau ocolit.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Nu are cum să fie penbil de joasă, de exmplu să poţi citi doar litera A. Asta ar fi penibil de joasă.

      Nu, la noi nu se mai dă examen din anii 80. Atunci se dădea admitere. Acum se dă un crocofan care nu e nici examen - că se vrea pe standard de cultură generală - dar nici evaluare propriu-zisă, pentru că dificultatea poate creşte oricând.

      Matematica este abstractă, dar educaţia matematică nu. Educaţia matematică este practică. D-aia îi şi spune educaţie matematică. Nu faceţi confuzie între matematică şi cultură matematică.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Are cum sa fie penibil de joasa. Nivelul de SAT 1 este penibil pentru niste elevi care au facut 12 ani de scoala, de exemplu.

      "Educaţia matematică este practică." - educatia matematica, daca se face corect, tine cont de abstractul matematicii. Nu predai pe toata perioada scolara probleme despre terenuri, nu fortezi practicul aiurea intr-o disciplina care este abstracta in esenta ei.
      • Like 1
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Cred că dvs. nu faceţi diferenţa dintre educaţia matematică şi matematică. La noi nu se face educaţie matematică, se face doar matematică.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Corect. Pana foarte tarziu in facultatile tehnice nu ii prea poti pune elevului in fata la ce foloseste o ecuatie logaritmica sau o transformata Fourier/Laplace. Ca nu ai practic, ce sa ii arati - iar Gigel dintr-a VII-a n-o sa te creada pe cuvant ca daca un nebun nu se apuca de gat cu numerele complexe, sau corpurile algebrice, el n-ar avea acum nici telefon mobil, nici internet.

      Practica e foarte departe de matematica superioara, si in gimnaziu/liceu nu ai efectiv ce sa arati.

      Asta, bineinteles, daca nu vrem sa avem toti absolventii de liceu la nivel de tamplari sau instalatori (nu o zic cu rautate, Doamne Fereste, dar e singura chestie pe care poti sa o pipai, geometria spatiala euclidiana, deci calcul de suprafete, unghiuri, volum, diametru, etc).

      Ar mai fi aritmetica de baza si ecuatiile de gradul intai care sunt intuitive pana la urma, insa nu stiu daca m-as apuca sa predau ecuatii de gradul intai folosindu-ma, de exempu, de scanduri. (Cat ar trebui sa tai din scandura A ca sa aiba aceeasi lungime ca scandura B? E, diferenta aia e o necunoscuta si se noteaza cu x).
      • Like 1
    • @ Valentin
      La noi se lucreaza corect.
      • Like 0
    • @ Maria Zamfir
      Exact! In liceu poti cel mult sa aduci in discutie numerele complexe cand predai oscilatii si unde la fizica. Tot pe la fizica merg sigur derivatele si integralele. Cu corpurile algebrice intr-adevar nu prea ai ce exemple practice sa dai, cred. Asta nu inseamna ca nu ar trebui predate, pana la un anumit nivel, cel putin. Ma rog, asta la profilul real :P
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Baza este practică, specializarea este prin definiţie abstractă, indiferent dacă vorbim de matematică, educaţie plastică, literatură etc. Să dai la educaţie plastică analiză de tip Panofsky la generală arată o bubă gravă a sistemului

      Bază practică la literatură înseamnă scriere creativă, discuţii libere şi joc de rol. Evident, la un liceu de filo mergi pe partea de critică literară, dar ca să-i arunci în generală pe palier de tip Propp & Campbell mi se pare delirant.

      Sistemele normale la cap predau bazele - care sun practice şi sumare - la şcoala generală, iar specializarea intervine în liceu, însă doar pe zonele care sunt alese ca specializare. La noi, educaţia plastică şi muzicală sunt făcute la nivel de facultate. E absurd!

      La istorie înveţi despre.... efectele tratatului X asupra influneţei politicii europene blabla, detalii şi tehnicalităţi care se potrivesc la facultate.
      • Like 0
    • @ Valentin
      "Baza este practică, specializarea este prin definiţie abstractă, indiferent dacă vorbim de matematică, educaţie plastică, literatură etc." - nu. Matematica este abstracta, nu are legatura cu baza/specializare, matematica este in esenta ei un domeniu abstract.
      La noi baza este suficient de sumara dar corect facuta, in nici un caz la nivel de facultate. Sistemele "normale la cap" au standardele setate jos.
      • Like 0


Îți recomandăm

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult

BT Go

Într-o eră în care tehnologia avansează rapid, IMM-urile sunt nevoite să adopte rapid inovații digitale pentru a rămâne competitive și a profita de oportunitățile de pe piață. Serviciile care simplifică birocrația permit antreprenorilor să se concentreze pe inovație și dezvoltarea afacerilor lor.

Citește mai mult