Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

M-am vaccinat. Doresc să depun mărturie pentru modul în care decurge vaccinarea unei persoane oarecare

vaccinare - Foto: Cornel Putan / Zuma Press / Profimedia

Foto: Cornel Putan / Zuma Press / Profimedia

M-am vaccinat! Și doresc să depun mărturie pentru modul în care decurge vaccinarea unei persoane oarecare.

Pentru programarea pacienților de peste 65 de ani și/sau cu diverse afecțiuni, medicii de familie au primit o parolă care să le faciliteze accesul la platformă. Mie mi s-a trimis prin email înștiințarea privind data, ora și locul vaccinării, inclusiv, încă de la început, pentru cea de a doua doză.

Cu o zi înainte de data programată, am primit și un sms, să mi se reamintească.

Am fot arondată la Clubul Seniorilor (nume parcă predestinat) din sectorul 6 din București, transformat pentru ocazie din loc de relaxare în centru de vaccinare. Singura mirare: aparent, nu veniseră exclusiv și nici măcar predominant persoane „under 100ˮ sau vizibil suferinde, ci mai mult oameni (relativ) tineri și care păreau în plină formă!

Totul este impecabil organizat, așa cum văzusem la televizor în spitalele cu tradiție, la fel ca atunci când s-a vaccinat... însuși președintele țării.

Și aici circuitele sunt riguros organizate, distincte pentru intrare și ieșire, marcate cu săgeți vizibile.

Totul se desfășoară „ca la carte ˮ, se respectă ora programării; cel puțin când am fost eu, nu era deloc înghesuială.

La intrare primești (dacă nu le-ai avut dinainte) cele două formulare de completat, există scaune, măsuțe, pixuri prevăzute în acest scop, personal amabil care te îndrumă.

În sala de așteptare din interior sunt scaune și cuiere suficiente, dar durata așteptării este minimă.

Urmează, într-o altă încăpere, în condiții de confidențialitate, o discuție (inclusiv cu măsurarea automată a tensiunii arteriale și a pulsului) cu un medic, care să constate dacă starea de sănătate la acel moment îți permite să fii vaccinat.

Apoi, în altă cameră, pe ușa căreia este afișat tipul de vaccin respectiv, o asistentă ți se adresează cald, pentru încurajare, după caz, cu apelativul „Bunicăˮ (nu cu compromisul „Mamaieˮ!), ceea ce nu m-a supărat defel, mai ales că, întâmplător, se și potrivea. Și aproape că nici nu simți când ți se face injecția!

În final mai este așteptarea de circa 15 minute, într-o altă sală, sub supraveghere, pentru a se vedea dacă nu intervine vreo reacție. Nimeni din „seriaˮ mea nu a avut nicio reacție (nu am avut nici în zilele următoare). Între timp ți se oferă și posibilitatea să te hidratezi.

„Oamenii în albˮ prezenți erau mai numeroși decât cei veniți să se vaccineze. Toate asistentele – excepțional de atente și de îndatoritoare, gata să-ți explice, cu calm, dacă ai vreo nedumerire, sau să te ajute oricum, dacă e nevoie. Nimeni nervos, grăbit, neatent.

La plecare, ți se comunică din nou, în scris, aceeași dată și oră a programării pentru a doua doză din același vaccin, la același centru de vaccinare.

Devii și mai conștient că imunizarea nu este imediată, nici totală, nici măcar după rapel, și că toate măsurile de prevedere anti-Covid trebuie respectate la fel în continuare. Chiar cei care s-au „plictisitˮ și nu au rezervele interioare pentru a face față izolării ar trebui să conștientizeze, vârstnici sau chiar tineri fiind, că „libertateaˮ mult clamată are limite și că e incomparabil mai rău să te îmbolnăvești (și să îmbolnăvești pe alții) decât să renunți încă, pentru o vreme, la micile sau chiar marile plăceri ale unei vieți „normaleˮ.

Cei care caută mereu un pretext pentru a cârti și a protesta (inclusiv pe la televiziuni partizane sau în piața publică) ar trebui să aibă puterea să recunoască faptul că vaccinarea este excelent organizată la scara întregii țări și să aprecieze eforturile depuse și rezultatele lor. Chiar dacă, la început sau pe parcurs, vor fi existat și unele mici neajunsuri. Iar cine este de bună credință și se informează corect nu poate să nu vadă că, în realitate, procesul se desfășoară în România, în ciuda întârzierilor în livrarea de către firme a vaccinurilor, mult mai bine și mai rapid decât în multe țări incomparabil mai bogate și mai... cu pretenții, unde nu s-a realizat, de pildă, rezerva necesară pentru a asigura celor care au primit prima doză rapelul la intervalul recomandat de producătorii vaccinului. Ce dovadă mai bună că o însemnată parte a populației a devenit conștientă de mersul lucrurilor decât diminuarea scepticismului și înscrierea atâtor persoane pe listele de așteptare pentru vaccin!

Și dacă ar exista un motiv ca vaccinarea să fie generalizată în pandemie, este pentru securitatea nu numai a propriei persoane (care ar putea forma obiectul unei opțiuni strict personale), ci și a tuturor celorlalți!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Doamna Ioana Vintila Rădulescu, ați făcut un adevărat roman despre vaccinarea Dvs. Credeți că era nevoie??Credeti ca aceasta "realizare" a Dvs. este atât de importanta pentru noi??

    • Like 0
  • am exact aceiasi parere, (la spitalul universitar/municipal - din bucuresti), sincer, am fost surprins ca dupa atata timp , personalul medical mai are rabdarea sa se poarte ....normal.
    si, desigur ca e regretabil ca salutam normalitatea ca un eveniment dar, avand in vedere tonele de anormalitate indurate (de curand sau de mult) e bine ca mai exista
    ps. nu cred ca tinerii intrati peste rand, erau toti cu boli cronice, dar bine ca le-a venit mintea la cap
    • Like 0
  • Ma întreb doar, de ce este nevoie sa elogiem atât faptul ca ne vaccinam??
    • Like 0
  • Subscriu total la comentariul D-nei Ioana Vintilă Rădulescu. Împreună cu soția am făcut ambele vaccinuri la centrul din Str. Erou Iancu Nicolae 103 bis, Ilfov. Aceeași atenție politicoasă, prestație ireproșabilă, mediu comod și prietenos. Felicit prin acest mesaj personalul medical pentru serviciul de care am avut parte.
    • Like 1
  • Persoanele mai tinere ce venisera la vaccinare erau bolnavi cronici. In etapa 2 se pot vaccina persoanele peste 65 de ani si bolnavii cronici indiferent de varsta aflati in evidenta medicilor de familie cu; diabet, boli autoimune, boli cardiovasculare cancere, etc
    • Like 1
  • cox check icon
    Confirm. Organizarea este excepțională! Am rămas încântat de felul în care merge fluxul într-un centru de vaccinare și am înțeles că peste tot este la fel.
    • Like 3
    • @ cox
      Poate ar trebui ,obligata si ,,,mahalagioaica, cretina , inculta dobitoaca de ,,,sosoaca ,, si gasaca ei de cretini ,care N U sunt de acord , cu cele ,scrise mai sus,, Ce nu inteleg ? De ce NU se ia ,atitudine ,in acest sens ,ptr ea si ,,pretenul ei ,,,petrescu macedon , ? Daca ,eu sau altcineva as ,,face asa ceva,,;
      --- Instigare la nerespectarea ,Legilor in vigoare,, zadarnicirea raspandirii covid, , refuzul purtarii masca , etc,,Cred ca ,are destule motive ptr intocmirea unui dosar !!!!
      • Like 2
  • Frumos scris.Din pacate ce ati scris dumneavoastra,poate pricepe numai un cetatean bine" ambalat"(la cap).
    • Like 1


Îți recomandăm

poseta pe scaun

Meteahna chiulului nu m-a părăsit nici în anii de facultate când, după prima oră de curs (cursurile ţineau două ore, cu pauză între ele), îl luam de mână pe soţul meu (pe atunci prieten şi apoi logodnic) şi îi spuneam „Hai să plecăm!” El (corect, disciplinat şi pasionat de fizică) încerca să se opună, dar până la urmă venea cu mine să hoinărim pe străzi sau prin parc, îmbrăţişaţi. Era atât de plăcut! foto: Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Grădina care începe cu o decizie, nu cu un buget: Kaamos. Dacă stai în fața grădinii tale și simți că „lipsește ceva", cel mai probabil nu îți lipsește un obiect nou, ci o idee clară despre cum vrei să arăte

Pentru mulți dintre noi, grădina reprezintă cu mult mai mult decât o bucată de teren în plus sau locul unde mai tundem iarba din când în când. Este cea mai importantă „cameră” a unei familii pe timp de vară. E locul unde copiii învață să descopere natura, unde prânzul de duminică se prelungește până la cină și unde, după o zi lungă, reușești în sfârșit să lași telefonul din mână pentru o jumătate de oră de liniște.

Citește mai mult

Hormuz - nava SUA

Hormuz este un nod sistemic, nu doar energetic. Importanța strâmtorii nu derivă doar din volumul tranzitat, ci mai ales de numărul mare de tipuri de produse care o traversează. Nu vorbim doar despre petrol brut sau gaze naturale lichefiate, ci despre produse petrochimice, polimeri, metale și semifabricate. Acestea sunt elementele invizibile care susțin producția globală. foto Profimedia

Citește mai mult