Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Mă simt bine în vacanță în România, pentru că întotdeauna mă pregătesc de ce e mai rău. Povestea geamantanelor de pe dulap

Geamantan pe dulap

Foto: Getty Images

Pe dulapul meu zac cinci bagaje. Cinci genți goale ce nu-și au locul altundeva în apartament. De fapt, dacă stau să mă gândesc mai bine, cred că am și pus ceva ce n-a mai încăput în apartament în ele pentru că oricum n-o să vadă nimeni ce e acolo. Bradul de Crăciun artificial cu tot cu globuri le-am ascuns în ele, la fel și câteva pungi ce n-au mai încăput în dulapul cu pungi. Sunt român adevărat, n-am doar sertar cu pungi, eu am un dulap întreg alimentat de fiecare dată cu prostia mea de a uita mereu să iau o pungă cu mine când merg la cumpărături. Și iată cum se adună încă o pungă și încă o pungă. Iată, am fost prost când am fost ieri la Auchan, iată, am fost prost și azi când am fost la Lidl.

Bagajele respective au multe amintiri. Cel puțin cele două ale mele. Cele ale partenerei mele nu știu ce povești au, câteva dintre ele le știu și eu pentru că am fost împreună cu toții în diverse locuri: concediu, acasă la țară, acasă la ea la oraș etc. Cert e că te uiți la ele și-ți vine să întrebi „Cum de mai cărați măgăoaiele alea bătrâne cu voi?" 

Îmi place să merg în vacanțe, dar parcă-mi place să stau și acasă. Chiar dacă nu e neapărat casa mea, că stau în chirie, dar tot reușesc să mă simt confortabil în patul meu, la tv-ul meu sau cu cărțile mele. Bagajele mele spre exemplu nu au apucat niciodată să vadă străinătatea și parcă uneori când văd prieteni pe social media că sunt în vacanțe în alte țări mă ia un sentiment ușor de invidie și ciudă că eu nu fac la fel. Dar probabil că e doar în capul meu asta. Multe lucruri pe care am vrut să le fac le-am făcut, deci nu cred că a vedea străinătatea în vacanțe e cel mai dorit lucru de mine în momentul de față. Îmi place mult și-n țară. Am văzut un pic și marea, și munții, și orașele mari, locuiesc într-un oraș mare, îmi place să merg în alt oraș să văd și alți români care inevitabil o să mi se pară mai faini decât cei pe care-i las în spatele roților de la geamantan. 

Îmi place România și nu vreau să se perceapă vreo doză subtilă de romantism sau patriotism. Nu, nu iubesc România la modul ăla. Nu mă iau fiorii mândriei când mă gândesc că sunt român. Mi se pare depășit acest simțământ. Ori sunt eu depășit, e posibil și asta. Ce vreau să spun e că încă îmi place să-mi permit să fiu dat pe spate de unele aspecte ale țării. De asta nu tind neapărat să fug de țară când am concediu. 

Bagajele mele n-au văzut niciodată altă țară. Și ce? Până la urmă despre amintiri e vorba. Îmi plac amintirile pline de românisme. Amintiri cu gări mizerabile, zgomot, agitație, uneori suspect de multă liniște, mici ghiolbani, vreme proastă și trafic. Toate astea fac parte din mine. Și nu mă obosesc pentru că mă aștept să mi se întâmple toate astea. La străini observ acest purism de „merg în străinătate deci totul trebuie să fie perfect" și iată că dau pe parcurs de probleme și tot sejurul e un coșmar și un fiasco total. 

Eu n-am problemele astea. Mă pregătesc pentru ce e mai rău, dar sper la ce e mai bine. Și adeseori cel mai bine se întâmplă pentru că și românii sunt luați prin surprindere când vin românii în concediu. Parcă pentru câteva minute uiți cât de mult se bucură că-i calci pragul și dintr-odată îți amintești brusc.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult