La gât are numărul 28. La auzul numelui ei, Sorina ciulește urechile și te caută cu privirea. În calculator are propria „fișă” în care sunt trecute, printre altele, date de genetică, lactații, descendenți, producția medie săptămănală/lunară, precum și caracteristici zilnice ale laptelui său – grăsime, proteină. În dreptul producției sale scrie o cifră-record în istoria zootehniei oficiale din România și cu care stăpânul ei se mândrește: peste 100 de tone de lapte în viața productivă. Peste ocean, primul lucru pe care ți-l arată un fermier când te duci să-i vizitezi afacerea sunt animalele cu producții de peste 100 de tone de lapte.
Sorina are 11 ani și este una dintre cele 2.500 de văcuțe Holstein îngrijite cu mare dragoste la Ferma Agroserv Măriuța, din Drăgoești, județul Ialomița. Au lângă ele în permanență medici veterinari, iar hrana lor e „ca la carte”, cu un plan în spate și cu calcule. Lucerna aduce un anumit tip de nutrient, porumbul, un alt tip de nutrient. Lucerna fân față de lucerna verde asigură alt tip de nutrient. Și tot așa. În plus, nimic nu trebuie să le streseze, pentru că apoi asta se reflectă în cantitatea și calitatea laptelui.
De mai bine de o lună și jumătate, laptele din ferma lor, trecut printr-o procesare blândă și îmbuteliat în ambalaj de sticlă de un litru, a ajuns pe rafturile magazinelor din București și din alte câteva orașe, sub brandul „Lăptăria cu caimac”. La fel și iaurtul. Urmează cașul zvântat și alte bunătăți din lapte.
„Pentru cine nu știe, caimacul este pojghița de grăsime care apare pe suprafața laptelui atunci când rămâne nemișcat. Este dovada bogăției gustului și a substanțelor nutritive naturale”, explică Mădălina Cocan. Împreună cu soțul ei, Adrian, a preluat și vrea să ducă mai departe business-ul creat de tatăl Mădălinei, în urmă cu 25 de ani, la ferma din Drăgoești.
E mai ușor să ajungă, din Ialomița, cu cisternele cu tonele de lapte „afară”, la vecini, decât la procesatorii locali de peste munți
Până acum câțiva ani business-ul s-a concentrat strict pe zona de fermă vegetală. După anul 2000 a apărut și ferma de animale. A pornit cu câteva capete. Acum sunt circa 2.500 de vaci, din care 1.000 de vaci la muls în mod constant.
Tot laptele era livrat, până acum o lună și ceva, către procesatori din România, dar și din Bulgaria și nordul Greciei. Antreprenorilor le e mai ușor să ajungă cu cisternele cu tonele de lapte „afară”, la vecini, decât la procesatorii locali de peste munți. Lipsa infrastructurii de transport își spune cuvântul.
La un anumit moment Mădălinei și lui Adrian – care lucrau în companii din domenii care nu aveau nicio legătură cu agricultura sau industria laptelui, Mădălina, de 10 ani în multinaționale, în marketing, iar Adrian în firme românești și străine - le-a încolțit în cap ideea că ar putea să prelucreze chiar ei laptele de la fermă.
„A fost proiectul meu și al soțului meu. Părinții mei au spus că ei pot duce afacerea doar la nivel de fermă, iar mai departe dezvoltarea business-ului în direcția de producție e proiectul nostru. Împreună cu soțul meu am câutat o sursă de finanțare și așa am pus pe picioare o modernă fabrică de prelucrare a laptelui”, rezumă Mădălina Cocan.
Nu a fost deloc simplu. De la stadiul de idee și până la prima livrare de produs în magazine a durat aproximativ patru ani. Un an au avut discuții despre noua afacere, apoi au pregătit proiectul pentru accesarea fondurilor europene, prin PNDR.
Valoarea totală a proiectului pentru fabrica de prelucrare a laptelui a fost de peste 5 milioane de euro, din care 2,46 milioane de euro fonduri nerambursabile, iar restul fonduri proprii și credit bancar.
Absolvenți de ASE și respectiv SNSPA, Mădălina și Adrian cred foarte mult în procesul de învățare continuă. „Trebuie să înveți întotdeauna, să fii curios, să îți pui mintea la contrbuție”.
Admit că au avut noroc să strângă în jurul lor, încă din faza de proiect, buni specialiști din domeniul industriei de lactate, care au avut deschiderea să înțeleagă ce își doreau.
„Noi veneam din zona de marketing și ne-am dorit să facem produse pe care să le putem comunica frumos, din care să putem să facem un brand care să poată să vorbească consumatorilor, așa cum ne-am dori noi să ne vorbească nouă brandurile, să facem produse despre care să avem ce să spunem”.
Cea mai mare dorință a unui om de marketing e să nu fie nevoit să inventeze atribute, caracteristici și povești, ci să construiască pe o bază reală, să aibă ce spune. Și-au dorit de la început să realizeze în fabrică produse care să se diferențieze în piață.
Lapte cu termen de valabilitate de doar 14 zile, și gras „așa cum îl dă vaca”
Brandul „Lăptăria cu caimac” are în prezent la comercializare două produse, deocamdată – lapte de vacă și iaurt natural.
„Facem o procesare extrem de blândă a laptelui pentru că pornim de la un lapte extrem de bun și de curat și atunci intervenția noastră asupra lui e minimă. Nu facem acea standardizare obișnuită în piață, unde tot laptele e fie la 1,8% grăsime, fie la 1,5%, fie 3,5% grăsime. Noi lăsăm laptele cu grăsime așa cum îl dă vaca. Poate ajunge până la 4,1% grăsime. Sigur că trebuie să facem o pasteurizare ușoară pentru a asigura securitatea alimentară și termenul de valabilitate”, explică Mădălina.
Spre deosebire de laptele de la alte companii, laptele de la ferma din Ialomița are termen de valabilitate doar 14 zile.
Ambalajul e din sticlă, perfect transparent. „Dacă îl lăsăm în pace începe să depună caimac.” De aici și numele brandului.
Iaurtul de la „Lăptăria cu caimac” nu conține lapte praf, proteine adăugate sau alți ingredienți care să îi dea stabilitate sau conservabilitate. „Noi facem iaurt din lapte, smântână și ferment”.
Au în plan să iasă pe piață și cu alte produse, un caș zvântat, produs de inspirație italienească, un caș opărit care e maturat aproximativ 12 zile.
Cifra de afaceri anul trecut a fost de 8 milioane de euro, din activitatea fermei vegetale și din vânzare de lapte către alți procesatori.
Fabrica de prelucrare a laptelui, dotată cu utilaje de ultimă generație, e situată peste drum de fermă. Construcția fabricii a început în martie 2017, în iunie anul acesta a fost inaugurată și apoi primele sticle cu lapte au ajuns pe rafturile magazinelor din București, Constanța și Ilfov.
„Dacă așteptăm până când știm tot, până avem toate informațiile în față, e posibil să nu mai avem curaj să pornim afacerea”
„Să aibă curaj”, e primul îndemn al Mădălinei Cocan către cei care pornesc pe drumul antreprenoriatului.
„Nu am auzit de niciun antreprenor care a pornit în afaceri după ce cunoștea în detaliu absolut toate aspectele business-ului său și toți factorii cu care urmează să se confrunte, de la autorități, oameni, producție, standarde de livrare, logistică, până la marketing și așa mai departe. Important e să îți formezi ideea, să te asiguri că ideea e viabilă, și totodată să ai curaj să o pui în practică pentru că restul detaliilor le vei învăța și dezvolta pe drum. Dacă așteptăm până când știm tot, până avem toate informațiile în față. e posibil să nu mai avem curaj să pornim afacerea”, vede Mădălina Cocan.
Pe de altă parte, ea spune că e foarte dificil ca un antreprenor să aibă de la început toți banii necesari ca să investească în business.
„De obicei e bine să ai un parteneriat pe zona de finanțare. Deocamdată fondurile nerambursabile sunt o oportunitate în România. În măsura în care tipul de business de potrivește cu ce se finanțează, eu zic că merită să acceseze fonduri europene. E important să primești și 30-40%, oricât ar veni, pentru ca să fie mai ușoară presiunea pe partea de creditare sau pe fondurile proprii investite în business”.
„Un antreprenor la început să vadă dacă poate să obțină finanțare pentru ideea respectivă, nu să încerce să muleze ideea pe ce tip de finantare se oferă”
„Din punctul acesta de vedere, sfatul nostru pentru un antreprenor la început de drum e să aibă ideea și să se țină de idee și să vadă dacă poate să obțină finanțare pentru ideea respectivă, nu să încerce să muleze ideea pe ce tip de finantare se oferă, pentru că atunci lucrurile tind să o ia razna și să nu mai știi de la ce ai pornit și unde ajungi”.
Mădălina Cocan spune că i-a fost greu să găsească oameni dedicați, care să dorească să își consolideze cariera.
„Resursa umană dornică, interesată, care să își dorească să avanseze, să muncească, să își consolideze cariera e greu de găsit în România. Am recrutat în toate felurile posibile, de la folosirea unei agenții de recrutare până la site-urile de recrutare online, am apelat la cunoștințe, prieteni si am dat sfoară în țară că angajăm. Am mers foarte mult pe recomandări. Am încercat să recrutăm oameni deschiși, dornici să avanseze, care căutau oportunități în zona lor de carieră. Avem un nucleu pe care speram să îl menținem și să îl dezvoltam mai departe”.
Ferma și lăptăria sunt o singură entitate juridică unde lucrează în prezent peste 100 de angajați.
Fii smart la start-up este un proiect de informare și educare despre începuturile vieții de antreprenor. Schimbările dese de legislație și inconstanța partenerilor de afaceri pot îngreuna misiunea celor care aleg să o ia pe cont propriu. Predictibilitatea este una din cheile dezvoltării unui business, mai ales pentru ținerea sub control a cheltuielilor. Pentru a-i ajuta pe cei care au deschis de curând o afacere, Rețeaua de sănătate Regina Maria a lansat abonamentele medicale gratuite în primul an. În această campanie susținută de Regina Maria, antreprenorii care au pornit un start-up vor primi sfaturi de la oameni cu experiență în afaceri, consultanți, vor afla poveștile celor care au decis să aibă curajul de a transforma ideile lor în motoarele societății.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.