Sari la continut
Republica
Prevenție

Madi Rădulescu, executive coach: Anxietatea socială a tinerilor nu e un fenomen care a început cu pandemia. A fost doar accelerat și evidențiat în timpul ei

Madi Rădulescu

Peste 3 milioane de elevi s-au întors la școală după aproape 2 ani de școală online sau hibrid. Peste alte două săptămâni, studenții vor ocupa sălile facultăților. Sunt două categorii asupra cărora efectele pandemiei sunt cele mai vizibile și afectează mai multe paliere – cognitiv și emoțional. Experții în testări internaționale remarcau în 2021, după doar un an de cursuri online, o scădere cu 18 puncte procentuale a numărului de copii care puteau să rezolve probleme de o anumită dificultate, dar decalajele sunt și de 50%. Spus pe șleau: „un copil care lua nota 6 înainte de pandemie, ia acum 4”.

Ce nu transpare din notele aflate în catalog este însă efectul socio-emoțional pe care l-a avut pandemia asupra tinerilor. Un raport realizat de Unlock la solicitarea Societății Omului Sănătos despre starea de sănătate a tinerilor din România arată că cei doi ani de restricții generate de pandemia de coronavirus au avut mai degrabă un impact negativ asupra tinerilor intervievați în studiu. 

Datele arată că ei se află într-o perioadă a vieții în care au foarte mare nevoie de explorare și experiențe, de contacte sociale deschise și libere, iar pandemia a blocat exact aceste domenii. De altfel mulți spuneau că acești ani pentru ei au fost foarte grei și că le-au accentuat vulnerabilitățile, în loc să-i ajute să se regăsească. Pentru mulți dintre tineri anii de pandemie sunt percepuți ca fiind ani pierduți, deși admit că au luat din ei învățăminte care probabil îi vor ajuta toată viața.

Madi Rădulescu (foto) este executive coach, facilitator și trainer și explică pentru habits by Republica de ce generația tânără a fost cea mai afectată de pandemia de coronavirus: „Anii adolescenței sunt perioada în care îți formezi și îți transpui primele principii și valori de viață. Atunci îți clarifici ce înseamnă pentru tine un prieten bun, începi să te gândești la viitorul tău, începi să alegi ce îți place și ce nu îți place. Toate lucrurile astea au nevoie de interacțiune socială. Pandemia și toate restricțiile au adus după sine niște constrângeri pe care generația tânără nu era pregătită să le gestioneze și vorbind din punct de vedere al maturității, nici nu ar fi fost nevoie să fie pregătită. Desigur că adulții maturi care au familii au fost afectați. Toți am fost îngrijorați pentru soarta noastră, a părinților, a copiilor noștri, însă experiența de viață te ajută să te adaptezi poate mai ușor decât o faci la adolescență sau în anii studenției”, explică experta.

Anxietatea socială a tinerilor nu este un fenomen care a început cu pandemia, ci a fost accelerat și evidențiat de pandemie.

O nuanță pe care o subliniază Madi Rădulescu este cea a cauzei și efectului. “Anxietatea socială a apărut de mai mult timp fiind facilitată de dezvoltarea digitalizării și a tot ce înseamnă aplicații și stat cu nasul în telefon, tabletă și calculator. Se manifestă la tineri prin anumite rețineri pe care le dezvoltă sau îngrijorări despre felul în care pot face față în societate, în grupul de prieteni. Tinerii mai sunt preocupați de ce își pot permite sau nu prin comparație cu ceilalți, ce haine poartă și ce statut au. Este o trăire mult mai complexă care se traduce prin reintegrarea dificilă în grupurile sociale obișnuite de la școală sau de la facultate”, spune coach-ul.

Nici pentru adulți restricțiile nu au rămas fără impact emoțional. Studiile corelează munca de acasă cu stările de depresie și anxietate spune Madi Rădulescu: „Avem studii realizate și înainte de pandemie, studii făcute în companiile care lucrau remote și care arată că după 10 zile de izolare apar primele semne ale depresiei. Întoarcerea în societate creează un fir de îngrijorare care nu este de multe ori exprimată. Sunt deja studii făcute în ultimii doi ani și jumătate legat de felul în care diferite categorii sociale au perceput aceste restricții. Pare că nivelul de anxietate cel mai ridicat este la tineri, dar inclusiv companiile care decid acum să lucreze hibrid au nevoie să țină cont de aceste influențe ale izolării – munca hibridă trebuie bine gândită ca să echilibreze cele două forme de muncă (de acasă și de la birou) tocmai pentru că a lucra doar de acasă, deși poate părea o soluție ideală pentru mulți, de fapt conduce la stări de anxietate și stări vecine cu depresia.”

Precedentul ne-a arătat că lunile reci predispun la creșterea incidenței cazurilor de infectare cu coronavirus, iar medicii vorbesc deja despre noi valuri de infectare cu Covid-19. Ce ancore avem în perspectiva unei noi perioade de precauție? Ne putem gândi realist la momentele pozitive pe care le-am trăit în pandemie, spune coach-ul. „A fost o lecție pentru foarte multe familii, pentru că realitatea de dinainte de pandemie era că ziua nu ne-o petreceam împreună decât arareori. Se întâmpla cel mai des în weekenduri, când făceam activități care nu presupuneau o disciplină a programului, o împărțire adecvată a spațiului. Nu practicam respectul pentru activitatea celuilalt, nu învățasem să nu întrerupem, să avem avea răbdare și un anumit tip de coordonare între membrii familiei, apropo de ce e permis și ce nu e permis în timpul zilei, când părinții poate au ședințe online sau diverse întâlniri cu clienții online, în timp ce copiii și tinerii au alte nevoi. Pandemia a adus o experiență extraordinar de bogată pe care multe familii au descoperit-o. Mă refer la acest deliciu al petrecerii unor momente împreună, momente care erau de obicei rezervate weekendurilor sau vacanțelor. Părinții au avut ocazia să petreacă mai mult timp cu copiii, să poarte alt tip de conversații, să se bucure de confortul emoțional de a-i avea aproape. Pandemia a oferit familiilor un tip de echilibru și un timp de calitate și vă recomand să rețineți acest moment. Da, au fost și lucruri bune pe care această perioadă le-a adus în viața noastră”, spune Madi Rădulescu.

Proiect susținut de Rețeaua de sănătate REGINA MARIA – partener principal de obiceiuri sănătoase. Un demers educativ, menit să stimuleze mintea și corpul pacientului modern.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult