Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Șefii toxici inspiră teamă. Liderii puternici inspiră încredere

companie - leaderschip

 Foto: Getty Images

Subiectul legat de liderii toxici generează reacții puternice, dar diferite. Pentru unii este o temă de gândire, având o atitudine moderată, meditativă și exploratorie. Pentru alții înseamnă o respingere imediată si intrarea în defensivă.

Tocmai de aceea cred că e important să detaliem conceptul de șef toxic. Până la urmă care este diferența dintre un lider puternic și unul toxic? Privim acum mai detaliat atitudinea liderilor.

Ce nu este un șef toxic? Este un lider exigent care trăiește aceleași standarde pe care le cere și celorlalți. Un lider competent care cere performanță profesională celor pe care îi conduce. Un lider care dă indicații clare oamenilor împreună cu argumentele care explică nu doar ce, dar și de ce. Un lider ferm care ia decizii dificile fără ezitare, pentru a rezolva problemele la timp.

Un lider care identifică ușor incompatibilitatea anumitor angajați cu valorile și misiunea organizației și închide rapid colaborarea cu aceștia. Un lider care are o viziune clară și nu face compromisuri care pot distruge șansele de succes pe termen mediu și lung. Un lider care înțelege schimbările pieței și transformă continuu părți ale companiei pentru a-i asigura supraviețuirea.

Adică a fi exigent, ferm, intransigent, autoritar și nedispus la compormisuri nu înseamnă că șeful e toxic.

Ce este un șef toxic? Un șef care ia măsuri bruște, contradictorii, ilogice fără nicio explicație. Un șef care la prima abatere șterge cu buretele întregul istoric al angajatului. Un șef care recurge la atacuri personale, pentru a-și răcori orgoliul. Un șef care nu respectă demnitatea umană a celor pe care îi conduce. Un șef care se folosește de greșeli inerente pentru a umili oamenii.

Un șef toxic cere oamenilor să renunțe la viața personală dacă vor să-și păstreze slujba. Un șef toxic vrea să răzbune toate nedreptățile și abuzurile pe care le-a trăit ca simplu angajat, dacă a fost vreodată în această postură, repetându-le din poziția de conducător. Un șef toxic crede că dacă lui i-a fost greu, trebuie să le fie și celorlalți. Un șef toxic cere obediență, cultivă frica și dezbinarea. Un șef toxic face tot posibilul să reducă la tăcere orice altă părere, perspectivă, idee sau soluție.

În egală măsură, un șef toxic poate fi indecis, slab, poate chiar incompetent. Poate fi influențabil, manipulabil, ușor de învins în negocieri. Un șef toxic poate fi haotic, ineficient și nesigur pe el însuși. Acesta va prelua rolul victimei neajutorate, neasumându-și responsabilitățile și mereu dând vina pe ceilalți. Un șef toxic nu sancționează comportamentele neadecvate, abuzurile sau incompetența anumitor angajați. Altfel spus, un vid de putere este la fel de toxic ca și abuzul de putere.

Până la urmă diferența este clară. Șefii toxici inspiră teamă. Liderii puternici inspiră încredere. Veți crede poate că vorbim despre persoane diferite. Însă realitatea este că toate aceste trăsături și manifestări se regăsesc în oricare dintre noi. Poate în proporții diferite. Unele controlate sau nu. Unele controlabile sau nu.

Însă niciunul dintre noi nu este mai presus de natura umană – cu toate componentele sale bune și rele. Cu cât suntem mai conștienți de acest lucru, cu atât vom putea să devenim lideri puțin mai buni în fiecare zi. Diferența între șeful toxic și liderul puternic este asumarea rolului și responsabilității pe care o poartă în compania pe care o conduce. Liderul puternic nu repetă modelele toxice pe care le-a trăit de la șefii lui în trecut. Dimpotrivă, devine liderul pe care și-ar fi dorit să-l aibă.

Din ce în ce mai mult, oamenii devin cea mai importantă resursă a oricărei organizații. Fiecare lider trebuie să se confrunte cu realitatea comportamentelor sale. Dacă descrierile de mai devreme deranjează, să ne folosim de acest prilej pentru acțiune, decizii, schimbări. Bineînțeles, dacă ne dorim asta. Blamarea oglinzii pentru imaginea reflectată nu schimbă adevărul, doar perpetuează răul.

Articol preluat de pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Apropo de lideri : din categoria " stiu ce ai facut aseara".....dv mai stiti cu ce se ocupa armata ?...cu guvernarea in Romania mai exact. Deja vad cum cortul garnizoanei mecanizate a lui Penes Curcanul este asezat peste popota executivului dand imbolduri inaltatoare acelor PLEBI care adora mirosul imbatator al BOCANCULUI cu siret din piele de BOU raspandind arome de ciorap gaurit muncit de atata MARSALUIT. Si ce...! "epoletii" nu trebuie si ei sa se democratizeze ?. mai ales cu 2% din PIB care merg in buzunarele marilor morse esuate in rezerva ca doar nu credeati ca in tehnica militara avansata.
    ( un mic pamflet de sezon )
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
sound-bars icon