Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Mai bine nu exista UE?

Cristian Tudor Popescu - Republica

Talpa pusă de Austria în ultimul moment intrării României în Schengen ține, înainte de politică, diplomație sau imigrație, de domeniul absurdului.

Mai întâi, absurdul geografic. România nu are graniță cu Austria. Pentru cei 75.000 de imigranți ilegal care zic ministrul de Interne și cancelarul că au intrat în Austria nu poate fi vinovată România decât dacă aceștia au zburat pe calea aerului de la noi peste Ungaria sau Serbia, după cum arată datele europene Frontex. Atitudinea Austriei diferă net de cea a Olandei, care a dorit să verifice realitatea din România și și-a schimbat poziția. E vorba de un „Așa vrem noi!”, bazat pe nimic ca argumente și fapte, dar pe tema imigrației în bătălia de imagine din politica internă austriacă. Nici nu avem ce să demonstrăm, să încercăm să convingem, căci ni se refuză de plano orice argument. 

Apoi, uriaș, absurdul consensual. Să presupunem că nu exista acum decât Europa, nu și Uniunea Europeană. România ar fi avut aprobarea de a beneficia de reglementările de circulație Schengen din partea a 26 de țări, practic, a Europei. Nu vrea Austria? Asta e. Tirurile și persoanele venite din România ar ocoli rămășița imperiului habsburgic și Auf Wiedersehen!...

Însă, pentru că există UE și România este membru de 15 ani, o singură voce, Austria, poate să ne interzică intrarea în condiții Schengen în toată Uniunea Europeană! Greu de imaginat o situație mai nedemocratică. Și ce argument minunat li se oferă astfel suveraniștilor anti UE, putiniștilor!...

Nu știu exact cât rău va face României și Bulgariei neadmiterea în Schengen prin răul plac al guvenului austriac. Dincolo de orice cifre, e vorba de o nedreptate jignitoare, de desconsiderare la adresa românilor. Iar ideea de Uniune Europeană va fi puternic lovită, pe aici, prin Estul „sălbatic”, și nu de rachete rusești... 

Context:

Austria trage oblonul aderării României la Schengen. „Nu există o aprobare din partea Austriei pentru extinderea cu Bulgaria și România. Este nevoie de mai mult timp”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult