Mai putem lăsa generațiilor viitoare o Europă pașnică și prosperă?

Foto: Profimedia

De Ziua Europei, la sediul Parlamentului European din Strasbourg s-a încercat organizarea unui festival al ideilor și al dialogului intracomunitar despre valorile europene și cum ar trebui să arate Europa viitorului. Evenimentul a marcat încheierea Conferinţei privind viitorul Europei, un amplu proces de consultare publică al cetățenilor blocului comunitar, la finalul căruia au fost aprobate 325 de măsuri politice care trebuie analizate de factorii de decizie europeană pentru reformarea UE.

Conferința nu a avut tocmai succesul pe care îl anunța, pentru că a fost umbrită de războiul pornit de Vladimir Putin în Ucraina pe 24 februarie. Nici discursurile de astăzi despre „pace” ale liderilor europeni nu au fost prea convingătoare, pentru că nu putem vorbi de pace în plin război pe continent.

Lucrurile s-au schimbat și perspectivele geopolitice sunt altele. Unora dintre politicieni le este teamă să recunoască acest lucru, pentru că știu că și o parte a actorilor europeni din prezent sau din trecut sunt vinovați că Putin a fost lăsat ani de zile să-și construiască forța de luptă pentru a ataca la un moment dat Ucraina și pentru a santaja energetic blocul comunitar.

Europa, deși celebrează astăzi 72 de ani de la Declarația Schuman, piatra de temelie a Uniunii Europene, se află la răscruce de drumuri și este în mijlocul unui proces de redefinire strategică, care trebuie să consolideze relația deloc ușoară între guvernanți și guvernați. Politicienii de acum din cele 27 de state membre trebuie să aleagă calea pe care o vom urma în anii următori: fie o Europă tot mai integrată, fie o Europă în care statele își consolidează suveranitatea și identitatea națională. 

Ziua Europei a fost în mod tradițional o sărbătoare a păcii și unității în Europa, dar, din păcate, anul acesta trebuie să fie marcată diferit. Ziua Europei în 2022 trebuie mai degrabă să reafirme valorile pe care s-a construit proiectul politic european: demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea de șanse și în drepturi, statul de drept și drepturile omului. Aceste valori sunt testate zilnic în multe țări europene și trebuie apărate cu rigurozitate pentru viitorul Europei și mai ales al noilor generații.

Înainte de războiul pornit de Rusia în Ucraina și de criza pe care a provocat-o, Uniunea Europeană tocmai începea să-și depășească cel mai mare test pe care l-a avut vreodată, pandemia de Covid-19. La începutul anului abia se stabilizau direcțiile date de Bruxelles statelor membre, după criza sanitară care a omorât milioane de oameni.

Nimeni sănătos la cap nu și-a dorit o tranziție de la o criză la alta, după cum bine amintea recent Ivailo Kalfin, directorul executiv al Eurofound (Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă). Însă trecerea de la un dezastru la altul nu este alegerea noastră și, cu siguranță, nu este alegerea poporului ucrainean.

Este posibil ca UE să-și revină din punct de vedere economic și social din pandemie, dar nu poate ignora ceea ce se întâmplă la frontiera sa și nici nu își poate eschiva responsabilitatea față de milioanele de oameni care ajung cu trenul sau pe jos la granițele sale pentru a fugi de bombele armatei ruse.

Războiul pornit de Rusia în Ucraina are un efect devastator asupra poporului ucrainean și a generat deja o criză umanitară fără precedent. Timp de mulți ani, europenii au crezut că războaiele de invazie pentru dominarea teritoriilor străine făceau parte din trecutul Europei. Acum asistăm la întoarcerea răului în Europa, după cum afirma duminică președintele ucrainean Volodimir Zelenski. 

În aceste condiții, discuțiile și mai ales declarațiile despre predarea de ștafetă către generațiile viitoare a unei Europe pașnice și prospere mai este viabilă? Poate că da, dar e nevoie de muncă la firul ierbii din partea tuturor celor aproape 450 de milioane de cetățeni ai UE.

În altă ordine de idei, războiul pronit de regimul autocratic de la Moscova în Ucraina vecină demonstrează că pacea, democrația, libertatea și progresul nu sunt un dat, ci trebuie protejate, reafirmate și reîmprospătate în mod constant.

Astăzi, merită să mulțumim tuturor europenilor care luptă, cultivă și promovează zilnic, prin acțiuni individuale sau colective, valorile europene și democrația europeană imperfectă, dar bazată pe libertate, solidaritate și transparență, în ciuda crizelor care macină blocul comunitar, a valului de euroscepticism și a ascensiunii populiștilor.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp