Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de patru ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră și testați viitorul tehnologiei. Am implementat conversația vocală direct în browser. Apăsând pe butonul de microfon, puteți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„Un elev de nota 3 la fizică are potențialul să fie, de fapt, de nota 8. Iar el rămâne la nota 3 toată viața”. Cum se schimbă felul în care e predată fizica în România

Testele PISA arată că 42% dintre elevii de 15 ani din România sunt analfabeți funcțional și, dacă îi iei în considerare și pe cei care au abandonat școala, reiese că jumătate dintre copiii de 15 ani din această țară sunt incapabili să facă raționamente simple și să vadă relații cauzale. 

„Oare ei de la această vârstă până la 18 - 19 ani mai fac vreun salt? Nu. Deci oamenii ăștia se duc în viață cu o capacitate de a raționa de clasa a treia și a patra. Este înspăimântător. ­Cu cât înțelegem mai bine lucrul ăsta cu atât suntem mai înfiorați”, spune Cristian Hatu, președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, care a lansat de curând un raport pe tema analfabetismulului funcțional în România­­­­­. ­

A studiat geofizica, a fost în trecut directorul Observatorului Geofizic, apoi și-a schimbat drumul: s-a înscris la filosofie, și-a luat în 2005 doctoratul în istoria și filosofia științei, a predat apoi la facultatea de Filosofie. De-a lungul discuției noastre repetă în câteva rânduri o sintagmă - „minte puternică”. Iar de cinci ani asta face: coordonează un proiect care își propune să creeze în școlile din România minți puternice. 

„Singura componentă la care stăm bine la testele PISA este gândirea algoritmică, care este o chestiune mecanică”

În cadrul acestuia, peste 1.400 de profesori de fizică din învățământul preuniversitar au învățat să predea materia din manual printr-o altă metodă, cea a investigației. Adică îi încurajează pe elevi să descopere singuri relațiile cauzale, să își explice de ce un anumit experiment a decurs într-un anume fel, să ajungă pe cont propriu la formule. Pe scurt, să gândească.

Foto: Centrul de Evaluare și Analize Educaționale

„În școlile românești, informațiile li se servesc de-a gata, relațiile cauzale li se servesc de-a gata. Copiii nu fac niciodată efortul de a și le explica. Unde ar fi puși să gândească? La probleme. Dar și acolo ei mimează înțelegerea. Învață niște algoritmi de rezolvare, dar nu înțeleg ce este în spatele algoritmului. Singura componentă la care stăm bine la testele PISA este gândirea algoritmică, care este o chestiune mecanică”, a văzut Hatu. Atunci când profesorul vine la clasă și vrea să afle ce explicații pot da copiii unui fenomen sau altul, aceștia sunt cuprinși de neliniște. Nu au atâta încredere în ei, încât să își imagineze că pot duce la capăt un raționament pe cont propriu. Este efectul pervers al unui mod de predare bazat pe memorare. Ce fac din capul locului profesorii din program este să le acorde copiilor spațiu, să îi încurajeze să vină cu propriile lor explicații. Atunci când acestea nu sunt formulate tocmai riguros, profesorul nu trebuie să îi corecteze: importantă este formarea mecanismului corect de gândire; formularea corectă va veni în timp.

O lecție care a pus în mișcare o comunitate: cum să construiești un termos

„Chestiunea asta are în spate un concept numit schimbare conceptuală. Elevii au un anumit mod de a înțelege lumea. Ce zic profesorii, în modul clasic de predare? Modul în care înțelegeți voi lumea e greșit. Și mintea voastră e ca o tablă: eu profesorul o șterg și o rescriu. E ca și când ai vrea să înveți pe cineva japoneză, vorbind numai în japoneză fără să arăți spre obiectele despre care vorbești. Ce zice abordarea asta pe care noi am preluat-o? Profesorul trebuie să ajungă în lumea elevului. Să vină cu întrebări care țin de realitatea de zi cu zi a acestuia, dar care îl intrigă, îi deranjează relațiile cauzale. Și, intrigându-l, el începe să fie curios. După care îl lași pe el să reconstruiască relațiile cauzale, să își bată capul. Și faci asta cu o bucată a realității lui. Apoi cu alta”, explica Hatu.

Foto: Centrul de Evaluare și Analize Educaționale

Povestește cum a decurs o lecție de calorimetrie ținută în fața unor copii dintr-o comunitate săracă, cărora profesorii le-au dat drept sarcină să construiască un termos. Ce s-a întâplamat i-a uimit. „S-au implicat părinții să găsească zăpadă artificială, i-au ajutat. Oameni care înainte ziceau: Îl mai țin o săptămână la școală și îl retrag. Apoi și-au făcut termosuri pentru ei, ca să nu mai bea clocită când se duc la câmp sau să caute fier vechi. Uite domne că e și școala bună la ceva. Este fantastic”, povestește președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale.

„Doamna profesoară, nu vă mai chinuiți cu noi. Noi nu putem gândi”

O profesoară din Hârșova a încercat să folosească această metodă de predare la o clasă a noua de la un liceu tehnologic din oraș, la care elevii intră cu medii de doi și de trei. A cerut voie inspectorului să se ducă la ei de două ori pe săptămână, deși preda la altă școală. A procedat cum făcea în mod obișnuit: le punea copiilor o întrebare, le arăta un experiment, îi încuraja să vină cu propriile lor explicații. În clasă se lăsa însă de fiecare dată o tăcere stânjenitoare. Răspunsurile se lăsau așteptate, lucrurile nu se mișcau în nicio direcție. „După câteva ore, un elev mai curajos i-a spus: Doamna profesoară, se vede că aveți suflet bun și că sunteți un om deosebit. Dar nu vă ma chinuiți cu noi. Noi nu putem gândi singuri. S-a cutremurat. În ce măsură, când s-au acumulat atâtea deficiențe, când elevii nu știu nici să facă socoteli, mai poți schimba ceva în clasa a noua? Efortul este foarte mare. Nu a renunțat la acești copii, dar a renunțat să le mai ceară să ajungă ei la formule. Merge mai multe pe legăturile cauză-efect”, spune Hatu. Bazele gândirii se pun în școala primară și în gimnaziu. După, e foarte greu să mai poți schimba în mod fundamental ceva.

Cum dezvoltă fizica gândirea critică și capacitatea de a rezolva probleme

Științele exacte îi ajută pe copii să vadă că lumea are o logică și că avem instrumentele de a înțelege realitatea din jurul nostru. „Fizica îi ajută să înțeleagă legea lumii fizicii. Dar științele exacte au calitatea de a le forma abilitatea de gândire critică, de rezolvare de probleme care e sunt după aia utile în joburi, în viața de zi cu zi. Elevii își zic după câteva săptămâni de predare în acest fel: E incredibil ce putem face noi cu mintea noastră. Ăsta este un câștig enorm. Aristotel spunea că, de fapt, rolul educației este să maximizeze potențialul pe care îl avem fiecare. Un elev de nota 3 la fizică are potențialul să fie de nota 8. E șocant. Iar el rămâne la nota 3 toată viața”, spune Hatu.

1.400 de profesori de fizică sunt cuprinși acum în programul pe care speră să îl extindă la materii precum chimia. Trecerea la o altă metodă de predare a fost o provocare pentru mulți din aceștia. Au trebuit să iasă din zona lor de confort, să aloce mai mult timp pregătirii lecțiilor, să își înfrângă neîncrederea și temerile. Au început schimbarea, treptat, cu câte o singură clasă. Copiii de la clasele în care predau după rețeta clasică le-au cerut să facă și la ei astfel de lecții. „Ne zicea o profesoară de fizică din Întorsura Buzăului că a venit profesorul de matematică și a întrebat-o: Dar tu ce le faci copiilor? Pentru că am văzut că răspund mai bine la mine, că pun întrebări mai interesante, că înțeleg mai profund și mai rapid lucrurile, sunt mai interesați. A crescut nivelul de curiozitate. Sau a reapărut curiozitatea. S-a produs o schimbare. Pentru că dacă ei își formează abilități de raționare corectă, astea nu se rezumă doar la fizică, ci pot fi aplicate în orice context”, crede Cristian Hatu.

„Am început schimbarea de jos în sus. Dar trebuie să mergem până sus”

Schimbarea făcută prin programul Centrului de Evaluare și Analize Educaționale a început e jos, de la felul în care predau profesorii. Bazându-se pe faptul că dascălii sunt liberi să aleagă cele mai eficiente metode de predare, atâta vreme cât respectă programa, CEAE a găsit o portiță prin care a început să miște lucrurile din interior. „Inconvenientul este că sunt multe teme incluse în programă și procesul ăsta în care îl lași pe elev să ajungă la informații consumă timp. Suntem ca o mașină care merge cu frâna de mână trasă. Dar am arătat că, chiar și în aceste condiții, funcționează. Am încurajat o echipă de profesori pregătiți de noi să intre în grupul de lucru pentru regândirea programei și să o regândească ținând cont de ce au înțeles aplicând metodele. Pentru că dacă nu se schimbă lucrurile în privința programei, se produce o gâtuire a rezultatelor pe care le-ar putea avea metoda asta. A pornit de jos în sus, dar vrem să mergem până sus”, spune Cristian Hatu. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Destul de finuț se atinge o chestiune arzătoare, ea a profesorilor slab pregătiți, rutinați și conservatori. Ma e un pic și poate se va ajunge abrupt la fundamentul cauzal care ține învățământul preuniversitar în loc: ACTUALUL SISTEM ORGANIZATORIC!! Pe verticală și pe responsabiltat!!!
    • Like 1
  • check icon
    Este corect scris articolul, dar întrebarea „Cum se schimbă felul în care e predată fizica în România?” este doar o mică problemă. Problema esențială este: când se va schimba sistemul de notare din România, haotic, aiuristic. Este un sistem de notare aparent dur, pe 10 niveluri cu 6 de promovare și 4 de picare. Fals. Notele 1,2 și 3 nu se dau sau, dacă se dau, se dau aiurea (că o copiat, că a suflat etc.). Este un sistem 6+1=7. La nivel universitar la fel. Păi cît de idiot să fie un student ca să-i dai 1,2,3, chiar 4? Este o scară de valori complet deformată, așa cum este deformată scara valorilor în toată România. Urgent, dar urgent „pe bune”, trebuie trecut la un sistem de notare 4+1=5 la preuniversitar și la 3+1=4 la universitar. O schimbare radicală este singura soluție pt a-i trezi și pe profesori și pe elevi și pe studenți la o nouă realitate. Sigur, odată cu stoparea doctoratelor false și a imposturii universitare. Domnii de la SRI și de la Poliție, mă auziți? E valabil și pentru dv. sau, mai exact, în primul rînd pt dv., deoarece aveți putere, aveți informații și aveți pumni.
    • Like 0
  • Sistemul romanesc doreste incompetenti. Evoluam exact ca in plan. Putini profesori isi iubesc meseria si foarte multi dintre cei ce ar fi devenit dascali buni, au ales sa plece la specializare extranationala la masline si capsuni. Posturile sunt ocupate dupa relatii si buzunare. Incompetenta este "calitatea" suprema in invatamantul romanesc. Am avut norocul de a invata intr-o localitatate mica si de a prinde mahoritatea profesorilor la varste apropiate de pensionare, practic am avut profesori scoliti de sistemul comunist! Toti intretinem din pacate acest sistem. Exista ingineri ce nu isi explica o fractie. Familiile needucate au multi copii care la randul lor nu vor fi salvati de sistemul educational.
    • Like 0
  • Indiferenta profesorilor, distruge tineri ,vieti si o natiune ! Indiferenta medicilor omoara o tara ! Incompetenta ,nepasarea este mai rau ca terorismul ! Statul trebuie acuzat de genocid ! Nu distruge-ti Romania !
    • Like 1
  • Respect, Domnului Cristian Hatu!
    • Like 0
  • Mereu o spun si o gandesc, realitatea prezenta a societatii romanesti este tributara mentalitatilor gresite in relatia profesor-elev la ambele capete. Sincer, ma bucura ca exista oameni carora le pasa si lupta ca sa schimbe ceva in educatie. Este nevoie de acest gen de oameni si ca profesor si ca parinte si ca elev. Am intalnit copii in jurul varstei de 15 ani care literalmente isi taiau craca de sub picioare si care au dificultati in urmarirea unei simple explicatii logice. Si daca in Romania avem elevi de exceptie validati ca atare in institutii de invatamant prestigioase la nivel mondial, la capatul opus exista o masa critica de catastrofe ambulante de toate varstele. Iar rezultatul se vede peste tot in Romania de azi.
    • Like 1
  • Casargoz check icon
    Ma ienervez de cate ori vad PISA.
    45% analfabeti functionali :)
    Pentru cine? Orice test de inteligenta are bias cultural.
    Daca prindeau in testul Pisa religie si traditii constatam ca 45% din europeni sunt analfabeti dogmatici.
    Cum sa intelegi relatia cauza efect cand din clasa zero inveti ca nu exista cauza efect. Asa e randuiala, nu exista cauza efect exista cosmogonia traditiei.
    Apoi ne uitam in buget si vedem cat se cheltuie pe laboratoare de fizica si chimie si cat pe ore de religie. Intrebati apoi orice politician si va va spune ca nu exista legatura cauza efect intre cheltuielile mentionate si PISA.
    Deci cei care fac testele sunt analfabeti, in romania a face corelari cauza efect dauneaza grav.
    • Like 1
  • Ce povesti frumoase se pot spune la ora de fizica. Ce experimente interesante se pot face. In schimb, cel putin mie , mi s-a predat teorie seaca, formule, probleme, n-am vazut un experiment in 4 ani de liceu. Pacat. Rolul profesorului este sau trebuie sa fie de a hrani in primul rand imaginatia, si apoi intelectul.
    • Like 5
  • Sa citim repede-repede acest articol. Sa-l copiem si sa-l "tezaurizam". Nu-mi vine sa cred ca a aparut!!! Banuiam (adica aveam, de fapt, certitudinea) de mult ca SE STIE CE TREBUIE SA SE FACA DAR PLANIFICAT SI INTENTIONAT SE FACE ORICUM ALTFEL DAR CUM TREBUIE NU. Recunosc ca ma agat de ideea, claritatea, progresului real si constructiv al ideilor din acest articol ca cel ce se ineaca de un pai!!! Mai ramane sa vedem ideile (exceptionale!!!) din acest articol si aplicate!
    • Like 0
  • Luci check icon
    Poate e un clișeu dar cred că nu mai sunt profesorii care erau.
    Am avut o profesoara, e la pensie, nu stiu dacă mai trăiește dar si acum i-as mulțumi pentru modul in care ne-a învățat sa gândim logic. Cerea sa se facă toate operațiile, scăderi, radicali, nu accepta nimic din burta, chiar dacă era evident ca un radical din 9 era 3, nimic, toate operațiile voia sa le vadă pe hârtie, pana la ea nu interesa pe nimeni modul cum rezolva elevii problemele. A contat enorm
    • Like 1


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Vlad Petreanu_

În 1990, după ce lucrase într-o fabrică, Vlad Petreanu s-a angajat la un ziar, unde avea un salariu echivalentul a aproape 90 de dolari. Banii îi ajungeau, spune el, să își cumpere un pachet de țigări - la vremea respectivă fuma - și o cola pe zi, „și abia mă descurcam să mănânc ceva”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon „La bani mărunți” cu Sergiu Manea, CEO BCR. Podcast amplificat de Republica

Sergiu Manea, care a preluat în urmă cu cinci ani conducerea celei mai mari bănci din România, a povestit că primul său salariu, o sumă echivalentă cu mai puțin de 80 de dolari, l-a primit în septembrie 1994. Se angajase înainte de terminarea facultății pe o poziție entry level, ca referent, la Banca Română pentru Dezvoltare, la Biroul de bănci corespondente, care azi se cheamă „financial institutions”.

Citește mai mult

Fetiță la laptop

Situația se poate schimba în orice moment și școli aflate acum în scenariul verde sau galben pot trece de pe o zi pe alta în scenariul roșu, dacă în cadrul lor vor fi confirmate 3 cazuri de Covid. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Citește mai mult