Testele PISA arată că 42% dintre elevii de 15 ani din România sunt analfabeți funcțional și, dacă îi iei în considerare și pe cei care au abandonat școala, reiese că jumătate dintre copiii de 15 ani din această țară sunt incapabili să facă raționamente simple și să vadă relații cauzale.
„Oare ei de la această vârstă până la 18 - 19 ani mai fac vreun salt? Nu. Deci oamenii ăștia se duc în viață cu o capacitate de a raționa de clasa a treia și a patra. Este înspăimântător. Cu cât înțelegem mai bine lucrul ăsta cu atât suntem mai înfiorați”, spune Cristian Hatu, președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, care a lansat de curând un raport pe tema analfabetismulului funcțional în România.
A studiat geofizica, a fost în trecut directorul Observatorului Geofizic, apoi și-a schimbat drumul: s-a înscris la filosofie, și-a luat în 2005 doctoratul în istoria și filosofia științei, a predat apoi la facultatea de Filosofie. De-a lungul discuției noastre repetă în câteva rânduri o sintagmă - „minte puternică”. Iar de cinci ani asta face: coordonează un proiect care își propune să creeze în școlile din România minți puternice.
„Singura componentă la care stăm bine la testele PISA este gândirea algoritmică, care este o chestiune mecanică”
În cadrul acestuia, peste 1.400 de profesori de fizică din învățământul preuniversitar au învățat să predea materia din manual printr-o altă metodă, cea a investigației. Adică îi încurajează pe elevi să descopere singuri relațiile cauzale, să își explice de ce un anumit experiment a decurs într-un anume fel, să ajungă pe cont propriu la formule. Pe scurt, să gândească.
Foto: Centrul de Evaluare și Analize Educaționale
„În școlile românești, informațiile li se servesc de-a gata, relațiile cauzale li se servesc de-a gata. Copiii nu fac niciodată efortul de a și le explica. Unde ar fi puși să gândească? La probleme. Dar și acolo ei mimează înțelegerea. Învață niște algoritmi de rezolvare, dar nu înțeleg ce este în spatele algoritmului. Singura componentă la care stăm bine la testele PISA este gândirea algoritmică, care este o chestiune mecanică”, a văzut Hatu. Atunci când profesorul vine la clasă și vrea să afle ce explicații pot da copiii unui fenomen sau altul, aceștia sunt cuprinși de neliniște. Nu au atâta încredere în ei, încât să își imagineze că pot duce la capăt un raționament pe cont propriu. Este efectul pervers al unui mod de predare bazat pe memorare. Ce fac din capul locului profesorii din program este să le acorde copiilor spațiu, să îi încurajeze să vină cu propriile lor explicații. Atunci când acestea nu sunt formulate tocmai riguros, profesorul nu trebuie să îi corecteze: importantă este formarea mecanismului corect de gândire; formularea corectă va veni în timp.
O lecție care a pus în mișcare o comunitate: cum să construiești un termos
„Chestiunea asta are în spate un concept numit schimbare conceptuală. Elevii au un anumit mod de a înțelege lumea. Ce zic profesorii, în modul clasic de predare? Modul în care înțelegeți voi lumea e greșit. Și mintea voastră e ca o tablă: eu profesorul o șterg și o rescriu. E ca și când ai vrea să înveți pe cineva japoneză, vorbind numai în japoneză fără să arăți spre obiectele despre care vorbești. Ce zice abordarea asta pe care noi am preluat-o? Profesorul trebuie să ajungă în lumea elevului. Să vină cu întrebări care țin de realitatea de zi cu zi a acestuia, dar care îl intrigă, îi deranjează relațiile cauzale. Și, intrigându-l, el începe să fie curios. După care îl lași pe el să reconstruiască relațiile cauzale, să își bată capul. Și faci asta cu o bucată a realității lui. Apoi cu alta”, explica Hatu.
Foto: Centrul de Evaluare și Analize Educaționale
Povestește cum a decurs o lecție de calorimetrie ținută în fața unor copii dintr-o comunitate săracă, cărora profesorii le-au dat drept sarcină să construiască un termos. Ce s-a întâplamat i-a uimit. „S-au implicat părinții să găsească zăpadă artificială, i-au ajutat. Oameni care înainte ziceau: Îl mai țin o săptămână la școală și îl retrag. Apoi și-au făcut termosuri pentru ei, ca să nu mai bea clocită când se duc la câmp sau să caute fier vechi. Uite domne că e și școala bună la ceva. Este fantastic”, povestește președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale.
„Doamna profesoară, nu vă mai chinuiți cu noi. Noi nu putem gândi”
O profesoară din Hârșova a încercat să folosească această metodă de predare la o clasă a noua de la un liceu tehnologic din oraș, la care elevii intră cu medii de doi și de trei. A cerut voie inspectorului să se ducă la ei de două ori pe săptămână, deși preda la altă școală. A procedat cum făcea în mod obișnuit: le punea copiilor o întrebare, le arăta un experiment, îi încuraja să vină cu propriile lor explicații. În clasă se lăsa însă de fiecare dată o tăcere stânjenitoare. Răspunsurile se lăsau așteptate, lucrurile nu se mișcau în nicio direcție. „După câteva ore, un elev mai curajos i-a spus: Doamna profesoară, se vede că aveți suflet bun și că sunteți un om deosebit. Dar nu vă ma chinuiți cu noi. Noi nu putem gândi singuri. S-a cutremurat. În ce măsură, când s-au acumulat atâtea deficiențe, când elevii nu știu nici să facă socoteli, mai poți schimba ceva în clasa a noua? Efortul este foarte mare. Nu a renunțat la acești copii, dar a renunțat să le mai ceară să ajungă ei la formule. Merge mai multe pe legăturile cauză-efect”, spune Hatu. Bazele gândirii se pun în școala primară și în gimnaziu. După, e foarte greu să mai poți schimba în mod fundamental ceva.
Cum dezvoltă fizica gândirea critică și capacitatea de a rezolva probleme
Științele exacte îi ajută pe copii să vadă că lumea are o logică și că avem instrumentele de a înțelege realitatea din jurul nostru. „Fizica îi ajută să înțeleagă legea lumii fizicii. Dar științele exacte au calitatea de a le forma abilitatea de gândire critică, de rezolvare de probleme care e sunt după aia utile în joburi, în viața de zi cu zi. Elevii își zic după câteva săptămâni de predare în acest fel: E incredibil ce putem face noi cu mintea noastră. Ăsta este un câștig enorm. Aristotel spunea că, de fapt, rolul educației este să maximizeze potențialul pe care îl avem fiecare. Un elev de nota 3 la fizică are potențialul să fie de nota 8. E șocant. Iar el rămâne la nota 3 toată viața”, spune Hatu.
1.400 de profesori de fizică sunt cuprinși acum în programul pe care speră să îl extindă la materii precum chimia. Trecerea la o altă metodă de predare a fost o provocare pentru mulți din aceștia. Au trebuit să iasă din zona lor de confort, să aloce mai mult timp pregătirii lecțiilor, să își înfrângă neîncrederea și temerile. Au început schimbarea, treptat, cu câte o singură clasă. Copiii de la clasele în care predau după rețeta clasică le-au cerut să facă și la ei astfel de lecții. „Ne zicea o profesoară de fizică din Întorsura Buzăului că a venit profesorul de matematică și a întrebat-o: Dar tu ce le faci copiilor? Pentru că am văzut că răspund mai bine la mine, că pun întrebări mai interesante, că înțeleg mai profund și mai rapid lucrurile, sunt mai interesați. A crescut nivelul de curiozitate. Sau a reapărut curiozitatea. S-a produs o schimbare. Pentru că dacă ei își formează abilități de raționare corectă, astea nu se rezumă doar la fizică, ci pot fi aplicate în orice context”, crede Cristian Hatu.
„Am început schimbarea de jos în sus. Dar trebuie să mergem până sus”
Schimbarea făcută prin programul Centrului de Evaluare și Analize Educaționale a început e jos, de la felul în care predau profesorii. Bazându-se pe faptul că dascălii sunt liberi să aleagă cele mai eficiente metode de predare, atâta vreme cât respectă programa, CEAE a găsit o portiță prin care a început să miște lucrurile din interior. „Inconvenientul este că sunt multe teme incluse în programă și procesul ăsta în care îl lași pe elev să ajungă la informații consumă timp. Suntem ca o mașină care merge cu frâna de mână trasă. Dar am arătat că, chiar și în aceste condiții, funcționează. Am încurajat o echipă de profesori pregătiți de noi să intre în grupul de lucru pentru regândirea programei și să o regândească ținând cont de ce au înțeles aplicând metodele. Pentru că dacă nu se schimbă lucrurile în privința programei, se produce o gâtuire a rezultatelor pe care le-ar putea avea metoda asta. A pornit de jos în sus, dar vrem să mergem până sus”, spune Cristian Hatu.
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Nu e deloc așa.
Elevul român (și, potențial, de oriunde) are modele de comportament pe care le ia din ceea ce-i oferă societatea de consum. Acele modele de comportament îi induc modul în care se comportă și se relaționează cu persoanele de vîrstă mai mare ca a lui, cu persoanele cu pregătire academică finalizată, cu persoanele față de care ar trebui să aibă un minim respect. Comportamentul indus de modele este cel care se mulează cel mai mult pe mentalitatea prepuberă sau puberă a elevului: dorința de frondă, de a se pune de-a curmezișul, anarhia sau refuzul autorității (autoritate care, de altfel, este perfect legitimă), Elevii confundă din ce în ce mai mult instituțiile de învățămînt cu centre de distracție. Socializarea dusă la extrem e un scop în sine la școală; copiii folosesc tehnologia la îndemînă (telefoane mobile) pentru a crea propriile lor comunități în care valorile prețuite nu au nimic în comun cu performanța academică; interesul lor pentru materiile predate la școală este minim. Dorința arzătoare a elevilor ar fi ca să se producă o inversare de situație: 50 minute pauză și 10 minute oră. Nevoia elevilor de a evita orice efort (indusă de modelele urmate, de indivizi cu notorietate creată pe baza copierii altora, al avuției și opulenței extreme realizate pe căi necinstite, al inculturii crase și a tupeismului maxim) face ca aceștia să aleagă căile de fraudare a oricărui mod de a fi evaluați pentru performanța lor școlară; noțiunea de onoare este absentă la modul absolut din mintea lor, nici măcar la modul de concept de care să știe ceva dar fără să fie aplicat.
Cu astfel de elevi profesorii trebuie să lucreze. Prea puțini profesori se simt motivați de rezultatele minuscule obținute pe baza unor eforturi incredibil de mari ca să se evite o situație de blazare în rîndul profesorilor. Să subliniez că profesorii sînt, cu toții, absolvenți de studii superioare, iar acele studii pot fi terminate cu succes doar dacă studentul chiar este interesat de acea disciplină pe care o studiază. Fiecare profesor, se poate spune cu destul de multă încredere, e pasionat de disciplina sa; cu atît mai gravă este blazarea la care majoritatea ajung atunci cînd văd că sînt desconsiderați de persoane neterminate academic, cu experiență zero de viață, incapabili de a înțelege în întregime sau parțial atractivitatea disciplinei pe care o predau profesorii dar grăbiți în a o desconsidera.
Nu vom rezolva absolut nimic în învățămînt pînă cînd modelele urmate de elevi nu vor transmite puternic un mesaj de onorabilitate, de dorință de auto-îmbunătățire, de complianță la reguli. Fapt imposibil, din cîte văd eu lucrurile. Trebuie ca încă 2-3 generații să treacă în care doar dobitoci vor fi produși de către educație, în care cei care acum sînt în vîrstă dar încă mai păstrează mașinăria societății funcțională pentru că înțeleg cum merge să fie înlocuiți cu primele generații de imbecili scoși de educația românească, imbecili care să aducă totul la pămînt. Abia atunci întreaga societate va sesiza că ceva a fost profund greșit în abordare. Abia atunci vor fi abandonate poate mofturile și chefurile de libertate prost înțeleasă, se va înțelege în sfîrșit necesitatea educației așa cum trebuie să fie făcută.
Sper ca atunci cînd va veni acest moment va mai fi cine să mai fie educat.
45% analfabeti functionali :)
Pentru cine? Orice test de inteligenta are bias cultural.
Daca prindeau in testul Pisa religie si traditii constatam ca 45% din europeni sunt analfabeti dogmatici.
Cum sa intelegi relatia cauza efect cand din clasa zero inveti ca nu exista cauza efect. Asa e randuiala, nu exista cauza efect exista cosmogonia traditiei.
Apoi ne uitam in buget si vedem cat se cheltuie pe laboratoare de fizica si chimie si cat pe ore de religie. Intrebati apoi orice politician si va va spune ca nu exista legatura cauza efect intre cheltuielile mentionate si PISA.
Deci cei care fac testele sunt analfabeti, in romania a face corelari cauza efect dauneaza grav.