Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Marțieni în România

Acum, astăzi, la Sibiu, România, se iau decizii importante pentru viitorul Uniunii Europene.

Așa, și?

Până în 2021 vor fi scoase de pe piața UE mezelurile, chipsurile, popcornul la microunde, supele la plic, margarina, deoarece omoară anual zeci de mii de cetățeni UE.

Ia uite-ai dracu, păi, și ce, noi să mâncăm ca la spital?

8 țări europene vor ca până în 2050 emisiile de gaze cu efect de seră să ajungă la zero. Pentru că se topesc mii și mii de tone de gheață din calotele polare și dispar sute de specii de animale și plante.

Și ce treabă avem noi? Ce, România e la Polu Nord? Am gheață să bag berea la rece, dă-i în gâții mă-sii cu clima lor, că a zis și Trump că asta cu încălzirea e minciună.

Franța se declară îngrijorată în legătură cu starea statului de drept în România.

Ia uite, domle, îi roade grija de noi, să-și vadă ei de treabă cu jilecile-alea galbene, că la noi, când te rezolvă cineva, îi dai dreptu, nu-i dai țeapă, e stat de drept. Plus că suntem un popor de infractori, cum a zis doamna Pintea de la PSD, deci, care-i problema?

Istoricul Yuval Noah Harari face o observație interesantă: la nivel individual sau de grupuri mici, homo sapiens nu se deosebesc prea mult de cimpanzei. Diferențele apar când se formează grupări mari, orașe, state, federații, uniuni. Când vorbim de întreaga umanitate. Cimpanzeii nu pot trăi decât în triburi nu mai mari de 100-150 indivizi, care, eventual, se războiesc între ele.

În anul 2000, publicam în Adevărul un articol cu titlul „Tribalizarea României”. Descriam atunci începutul unui proces care își atinge acum culmile: statul român este condus de niște triburi, ca în Libia lui Gaddafi sau Irakul lui Saddam Hussein. Iar cei care guvernează nu vor altceva decât segregarea acestui popor, despărțirea românilor de români.

Cine nu face parte din triburile la putere, nu e român. Cine nu e de acord cu ce zice puterea zilei de azi, nu e român. Trebuie alungat din funcția în care se află și înlocuit cu un „bun român”.

Adică, cam ce se făcea în anii `40, când se „româniza” aparatul de stat prin eliminarea evreilor, numai că acum evrei sunt cei decretați ca neromâni.

Cui nu-i convine, n-are decât să plece unde-o vedea cu ochii. 

Un etaj mai sus, tribalizarea României se manifestă prin încercările înverșunate de a scoate, practic, această țară din Uniunea Europeană.

Părinții mei nu au ieșit niciodată peste graniță. Ca atâția alți români sub Ceaușescu, au viețuit aproape ca niște extratereștri, căci restul Europei și Pământului, Terrei, însemnau la fel de mult pentru ei ca pentru locuitorii de pe Marte…

Inițiativa discutării la Sibiu, între liderii Europei, unui plan de măsuri pentru combaterea alterării ucigătoare a climei globului le poate spune cine sunt românilor care nu vor să știe.

Înainte de a fi român, ești european. Înainte de a fi european, ești o ființă umană. Înainte de toate, aparții planetei Pământ. Toți oamenii de pe Terra, împachetați unul lipit de altul, ocupă mai puțin decât 1 (un) kilometru cub de materie vie…

Să declari cu mândrie că ești „bun român” din tribul cutare și că de altceva puțin îți pasă, așa cum ți s-a băgat în cap, o poate face, în caz că ar fi înzestrat cu darul vorbirii, și un cimpanzeu adult. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Trump și iepurașul / sursa foto: Profimedia

Invitați în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Vasile Bănescu, fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, și Francisc Doboș, fostul purtător de cuvânt al Arhidiecezei Romano-Catolice de București, au vorbit despre soarta omenirii, în contextul liderilor mondiali actuali.

Citește mai mult

Pastele cu masca / sursa foto: Profimedia

În ultimii ani, îmi tot amintesc de întâmplările pe care urmează să vi le povestesc și cred că singurul motiv pentru care nu le-am pus pe hârtie până acum este faptul că au avut loc în pandemie. O perioadă bulversantă pentru toți, pe care nu am știut cum să o abordăm, de la care nu-mi vine să cred că au trecut șase ani și la care, bineînțeles, nu mă întorc cu mare plăcere. Așadar, Paștele acela cu mască, în care am stat acasă și în care lumina a venit ea la noi, în loc să mergem noi după ea la biserică.

Citește mai mult