Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Măsuri nemaiîntâlnite pe timp de pace în cele mai bogate regiuni ale nordului Italiei: ce s-a întâmplat după ce guvernul a închis Lombardia şi alte 12 provincii

Coronavirusul în Italia

Foto: Guliver Getty Images

După o noapte agitată, în care semnarea noului decret de către preşedintele Consiliului de miniştri a fost amânată, după critici ale guvernatorilor provinciilor asupra proiectului de act normativ – scăpat, nu se ştie cum, din cancelaria primului-ministru – dl. Giuseppe Conte a semnat în dimineaţa aceasta actul normativ care prevede „obligaţia de a evita orice deplasare” în Lombardia şi provinciile Modena, Parma, Piacenza, Reggio Emilia, Rimini, Pesaro e Urbino, Alessandria, Asti, Novara, Verbano Cusio Ossola, Vercelli, Padova, Treviso şi Veneţia. Într-o conferinţă de presă ţinută după orele 2 ale nopţii de sâmbătă, profesorul Conte a explicat naţiunii că îşi asumă decizia unor asemenea măsuri nemaiîntâlnite în vreme de pace şi că le cere tuturor cetăţenilor să fie responsabili şi să nu încerce a eluda restricţiile necesare pentru combaterea epidemiei de coronavirus. 

Din păcate, dacă data de la care se va aplica decretul este clară – luni, 9 martie, guvernatorii regiunilor afectate au declarat că nu înţeleg cum se va aplica acest act normativ, dacă întreprinderile vor trebui închise şi armata să păzească accesele din aceste zone „roşii” (cum se întâmplă acum în cele 11 localităţi aflate în carantină), dacă pe străzi vor patrula echipaje de poliţie care să legitimeze trecătorii. Aceste dileme sunt fireşti, cu atât mai mult cu cât decretul prevede că deplasările urgente, datorate unor motive medicale ori de serviciu sunt permise, iar gările şi aeroporturile din aceste regiuni nu vor fi închise. La fel ca în România, se aşteaptă normele de aplicare...

Presa din Peninsulă relatează panica nopţii de sâmbătă creată încă înainte de semnarea decretului, sute de persoane luând cu asalt peroanele Gării Centrale şi Gării Garibaldi din Milano pentru a prinde ultimele trenuri de noapte care plecau înspre sud. De asemenea, cei proveniţi din alte oraşe, dar lucrând în marea şi bogata metropolă a Lombardiei, au preferat să părăsească Milano cu familiile în automobilele proprii.

Pentru a întelege efectul pe care măsura „închiderii” Lombardiei o are asupra economiei Italiei, trebuie să spunem că aceasta adăposteşte 10 milioane din cele 60 ale întregii Italii şi produce peste 20% din PIB-ul acesteia, adăpostind centre de producţie majore, precum Milano, Monza sau Bergamo. Dacă adăugăm acesteia şi Padova, Treviso ori Veneţia, din regiunile învecinate, vom avea măsura pierderilor economice italiene.

Dacă până în urmă cu o săptămână, mulţi italieni optimişti încă distribuiau un interviu cu directoarea laboratorului de la Spitalul Luigi Sacco din Milano, profesoara Maria Rita Gismondo, care izbucnea în stilul Danei Budeanu împotriva autorităţilor şi ale celor care tremurau de frica coronavirusului: „Nu e pandemie! Gripa face mai mulţi morţi!”, numărul mare de îmbolnăviri şi, mai ales, numărul de morţi din ultimele zile a îngrijorat pe toată lumea. Ultimele cifre, comunicate sâmbătă, indicau peste 1.145 de îmbolnăviri noi (totalul era de 5.061), numărul de morţi ajunsese în numai trei săptămâni să îl depăşească pe cei ai gripei – 233, şi, îngrijorător, numărul celor internaţi la terapie intensivă era de 567 persoane. Inclusiv şedinţele de judecată au fost suspendate până pe 31 mai, cu excepţia celor urgente, care, însă, se vor judeca la fel ca partidele de fotbal, „cu porţile închise”, adică numai în prezenţa părţilor şi a avocaţilor.

Însă, la fel ca în Iran, unde deputaţi şi înalţi funcţionari publici au fost infectaţi, Nicola Zingaretti, guvernatorul regiunii Lazio, adică tocmai aceea a capitalei, Roma, comunica ieri, printr-un video postat pe reţelele de socializare, că fusese diagnosticat cu Covid 19, dar că se simte bine şi este în carantină domiciliară. Fostul ministru de interne şi preşedintele Partidului Lega, Matteo Salvini, explica mass-media că unul dintre membrii echipei de securitate care îl însoţeşte a fost diagnosticat cu noul virus.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult