Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Măsuri nemaiîntâlnite pe timp de pace în cele mai bogate regiuni ale nordului Italiei: ce s-a întâmplat după ce guvernul a închis Lombardia şi alte 12 provincii

Coronavirusul în Italia

Foto: Guliver Getty Images

După o noapte agitată, în care semnarea noului decret de către preşedintele Consiliului de miniştri a fost amânată, după critici ale guvernatorilor provinciilor asupra proiectului de act normativ – scăpat, nu se ştie cum, din cancelaria primului-ministru – dl. Giuseppe Conte a semnat în dimineaţa aceasta actul normativ care prevede „obligaţia de a evita orice deplasare” în Lombardia şi provinciile Modena, Parma, Piacenza, Reggio Emilia, Rimini, Pesaro e Urbino, Alessandria, Asti, Novara, Verbano Cusio Ossola, Vercelli, Padova, Treviso şi Veneţia. Într-o conferinţă de presă ţinută după orele 2 ale nopţii de sâmbătă, profesorul Conte a explicat naţiunii că îşi asumă decizia unor asemenea măsuri nemaiîntâlnite în vreme de pace şi că le cere tuturor cetăţenilor să fie responsabili şi să nu încerce a eluda restricţiile necesare pentru combaterea epidemiei de coronavirus. 

Din păcate, dacă data de la care se va aplica decretul este clară – luni, 9 martie, guvernatorii regiunilor afectate au declarat că nu înţeleg cum se va aplica acest act normativ, dacă întreprinderile vor trebui închise şi armata să păzească accesele din aceste zone „roşii” (cum se întâmplă acum în cele 11 localităţi aflate în carantină), dacă pe străzi vor patrula echipaje de poliţie care să legitimeze trecătorii. Aceste dileme sunt fireşti, cu atât mai mult cu cât decretul prevede că deplasările urgente, datorate unor motive medicale ori de serviciu sunt permise, iar gările şi aeroporturile din aceste regiuni nu vor fi închise. La fel ca în România, se aşteaptă normele de aplicare...

Presa din Peninsulă relatează panica nopţii de sâmbătă creată încă înainte de semnarea decretului, sute de persoane luând cu asalt peroanele Gării Centrale şi Gării Garibaldi din Milano pentru a prinde ultimele trenuri de noapte care plecau înspre sud. De asemenea, cei proveniţi din alte oraşe, dar lucrând în marea şi bogata metropolă a Lombardiei, au preferat să părăsească Milano cu familiile în automobilele proprii.

Pentru a întelege efectul pe care măsura „închiderii” Lombardiei o are asupra economiei Italiei, trebuie să spunem că aceasta adăposteşte 10 milioane din cele 60 ale întregii Italii şi produce peste 20% din PIB-ul acesteia, adăpostind centre de producţie majore, precum Milano, Monza sau Bergamo. Dacă adăugăm acesteia şi Padova, Treviso ori Veneţia, din regiunile învecinate, vom avea măsura pierderilor economice italiene.

Dacă până în urmă cu o săptămână, mulţi italieni optimişti încă distribuiau un interviu cu directoarea laboratorului de la Spitalul Luigi Sacco din Milano, profesoara Maria Rita Gismondo, care izbucnea în stilul Danei Budeanu împotriva autorităţilor şi ale celor care tremurau de frica coronavirusului: „Nu e pandemie! Gripa face mai mulţi morţi!”, numărul mare de îmbolnăviri şi, mai ales, numărul de morţi din ultimele zile a îngrijorat pe toată lumea. Ultimele cifre, comunicate sâmbătă, indicau peste 1.145 de îmbolnăviri noi (totalul era de 5.061), numărul de morţi ajunsese în numai trei săptămâni să îl depăşească pe cei ai gripei – 233, şi, îngrijorător, numărul celor internaţi la terapie intensivă era de 567 persoane. Inclusiv şedinţele de judecată au fost suspendate până pe 31 mai, cu excepţia celor urgente, care, însă, se vor judeca la fel ca partidele de fotbal, „cu porţile închise”, adică numai în prezenţa părţilor şi a avocaţilor.

Însă, la fel ca în Iran, unde deputaţi şi înalţi funcţionari publici au fost infectaţi, Nicola Zingaretti, guvernatorul regiunii Lazio, adică tocmai aceea a capitalei, Roma, comunica ieri, printr-un video postat pe reţelele de socializare, că fusese diagnosticat cu Covid 19, dar că se simte bine şi este în carantină domiciliară. Fostul ministru de interne şi preşedintele Partidului Lega, Matteo Salvini, explica mass-media că unul dintre membrii echipei de securitate care îl însoţeşte a fost diagnosticat cu noul virus.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult