Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Măsurile intervenționiste abrupte sunt un „medicament" antiviral periculos. Dacă nu suntem foarte atenți cu administrarea lui, va otrăvi întreaga societate

coronavirus - Foto Inquam Photos / Octav Ganea

Foto Inquam Photos / Octav Ganea

Măsurile intervenționiste abrupte sau impunerea unui control tipic militar asupra vieții sociale sunt un „medicament" antiviral atât de periculos, încât dacă nu suntem foarte atenți cu administrarea lui, o să otrăvească întreaga societate. Nu suntem pe Titanic, știm că vaporul nu se duce la fund, deci nu se pune problema raționalizării bărcilor de salvare. Din contră, devine din ce în ce mai probabil că virusul va rămâne cu noi o lungă perioadă; unii specialiști sunt de părere că, inevitabil, va trebui să ne acomodăm cu el și că doar după ce vom căpăta imunitate se va termina cu epidemia. În absența unui vaccin, acest proces va dura o lungă perioadă și va impune o povară imensă asupra economiei. Prin urmare:

1. Este vital să folosim starea de urgență pentru a păstra sau crește flexibilitatea economiei.

De la salariul minim la orarul de funcționare pe care orice prăvălie trebuie să-l prezinte primăriei, economia este marcată de o sumedenie de rigidități, de reguli care îi împiedică ajustarea rapidă. La această oră sute de mii de oameni din HORECA sunt blocați în contracte ce nu pot fi rapid modificate, în fața unei realități ce presupune colapsul aproape total al activității. Lor li se adaugă alte milioane de cetățeni care sunt afectați într-o măsură mai mică sau poate chiar mai mare. Producția încetinește peste tot, consumul scade și acest lucru se reflectă inevitabil în prețuri, salarii și profituri. Sau ar trebui să se reflecte. Orice măsură care împiedică prețurile și salariile să se ajusteze nu înseamnă decât falimente, șomaj și adâncirea într-o criză profundă. Atunci când ajustarea nu se poate face prin prețuri, ea se face prin cantități! Repet, de suferit nu avem cum să nu suferim: unii vor vedea că nu mai vând nimic dar au de plătit chirii sau rate la leasing, alții vor vedea că au rate la bancă dar ei nu mai sunt chemați să muncească și să câștige. Este important ca oamenii să fie liberi să renegocieze contracte și prețuri, pentru ca economia să se acomodeze cu noua realitate biologică. Putem să ne facem că nu există, dar epidemia provoacă scăderea producției și implicit a consumului. Nu putem pretinde să trăim ca înainte dacă noi tocmai ne-am modificat stilul de viață. Și asta nu e o chestie care să dureze două săptămâni.

2. Este la fel de important să dirijăm urgent resurse către sectorul medical. În acest sens putem apela, dacă situația se agravează, la măsuri militărești, precum rechiziția unor hoteluri pe care statul să le transforme în spitale, însă nu vom rezolva mare brânză dacă acționăm pripit, din contră, riscăm să subminăm lupta cu virusul. Devine esențială stimularea producției de servicii medicale, existența unor stimulente care să-i facă pe oameni și pe antreprenori să aloce rapid resurse combaterii epidemiei. Oferirea unor despăgubiri cât mai juste, menținerea prețurilor libere, acordarea de premii și subvenții celor care realocă iute capitalul din vechile branșe către satisfacerea noilor nevoi medicale, scutirea de impozite și dereglementarea producției și a cercetării - toate acestea vor da roade.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Parerist check icon
    Eu sunt de acord cu ideea articolului.
    Însă ma întreb dacă prea multa flexibilitate nu are și efecte adverse. Adică un timp de "pace" nu transformam invers, din spitale în hoteluri sau nu lăsăm iar sectoare critice expuse de dragul unor câștiguri pe termen scurt.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult