Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Mergem din greșeală în greșeală până la victoria finală: Plafonările de prețuri la benzină și energie vor genera și mai multă inflație

benzinarie - Bucuresti

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Plafonările de prețuri la benzină și energie vor genera și mai multă inflație.

Profesorul meu de matematică din gimnaziu ne spunea, când făceam varză o problemă, „că mergem din greșeală în greșeală până la victoria finală”. El încerca să ne spună că nu putem să reparăm o greșeală printr-o altă greșeală.

Plafonările de prețuri la benzină și energie sunt greșeli din punct de vedere economic. Acest lucru va avea efect de bumerang și va genera și mai multă inflație. Explic acest lucru cum m-a învățat profesorul Mărgineanu, la ora de matematică.

1. Inflația nu este generată de creșterea prețurilor la benzină și energie. Inflația este generată de tipărirea de bani. Creșterile de prețuri la energie și benzină sunt efecte ale tipăririi de bani. Este greșit să spui că inflația a fost generată de creșterea prețurilor la energie și benzină. 

În România s-au tipărit 130 miliarde de lei în ultimii 2 ani. Adică în 2 ani a crescut cu 50% numărul de lei. Este logic să avem inflație când se tipăresc bani fară acoperire în produse. Asta este definiția inflației din manualul de economie din clasa a XI-a. Vezi aici câți bani s-au printat în ultimii 2 ani https://www.bnr.ro/Masa-monetara-M3-și-contrapartida...

2. În lume se produce benzină și energie atât cât este nevoie. Nici mai mult, nici mai puțin.

Inflația este un fenomen economic produs exclusiv de un decalaj între cerere și ofertă. De peste 40 de ani, în lume se extrage petrol și se produce energie atât cât se consumă. Nici mai mult, nici mai puțin.

Vezi link câtă benzină se produce și câtă se consumă la nivel mondial.

Este greșit să spui că inflația este produsă de energie și benzină. În primul rând, dacă s-ar extrage mai mult petrol, nu am avea unde să-l depozităm. Cel mai bun exemplu a fost pauza economică din 2020, când depozitele cu benzină se umpluseră, iar prețul benzinei devenise negativ. Adică producătorii îți dădeau bani dacă le luai benzina din depozit

De asemenea, dacă s-ar produce mai puțină energie și benzină, am fi ca pe vremea comunismului, când stăteam pe întuneric și nu exista benzină la pompe.

3. Plafonarea prețurilor va genera și mai multă inflație.

Pentru a compensa prețul benzinei, statul trebuie să se împrumute. Acest lucru va crește deficitul bugetar (cel mai mare din UE). România plătește dobânzi foarte mari (cele mai mari din UE), aproximativ 10%.

BNR va printa și mai mulți bani pentru a finanța deficitul. Acest lucru va genera și mai multă inflație.

După perioada de plafonare, prețul va reveni la prețul normal, generat de cerere și ofertă. Cu alte cuvinte, aceste plafonări de prețuri sunt bani aruncați pe geam. Pentru care plătim și dobânzi.

PS. Profesorul de matematică se numește Dumitru Mărgineanu, din Buzău. A luat medalia de aur la olimpiada internațională de matematică. Și acum sunt elevi care iau medalii de aur la olimpiade internaționale. Dar nu îi știe nimeni. De ce nu îi știe nimeni? Pentru că olimpiadele de matematică nu se transmit la TV. Iar știrile cu ei nu fac rating în media și social media.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Radule daca te mai uitai si la stiri in loc sa ne bati la cap cu articole despre idolii tai “fentatori de taxe” Musk si Bezos, poate ca ai fi vazut imaginea de ansamblu.
    Teroria de baza a inflatiei pe care ai expus-o este corecta, insa tiparnitele occidentale au functionat la foc continuu din 2009 cand liderii au decis ca gangrena nu se vindeca prin amputare (faliment) ci prin QE (antibiotice luate pe datorie).
    Cand a venit razboiul pe care Cracanatul de la Kremlin l-a planuit de cativa ani, discutand din timp cu lacheii sai din OPEC sa nu creasca productia (mai tii minte cum batea palma la G20 cu MBS ca doi tovarasi de belele din Berceni), s-a mai adaugat o piatra in balanta. Graficul la care ai dat tu link-ul e corect, insa pretul pe care-l platim noi pe baril e cel de la bursa nu cel de dumping platit de China, India, Pakistan.
    In prepararea razboiului Cracanatul a stat cu mana si pe robinetul de gaz din noiembrie incoace, ca sa fragezeasca Europa, provocand explozia preturilor. Odata razboiul declansat a inceput criza cerealelor si a ingrasamintelor ceea ce a provocat o alta explozie a preturilor.
    Toate astea au contribuit la explozia inflatiei nu doar tiparnitele. Doar prin QE inflatia era probabil la jumate din ce este. Cat despre solutii TVA-ul si accizele ar fi cheia, dar decizia trebuie luata la nivel UE din cauza restrictiilor legate de deficitul bugetar.
    • Like 0
  • Văd că vorbiți de plafonare, dar nu este așa. Guvernul a aprobat compensarea prețului benzinei cu 0,5 lei care este și mai grav. Aceasă valoare compensată se va plătii tot de către noi , populația româniei, din taxele și contribuțiile ce le plătește fiecare dintre noi. Cel mai corect era limitare a prețului de vănzare pe toată filierea de la producător până la vănzător.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult