A doua modificare a noului Cod fiscal înainte de intrarea în vigoare aduce o măsură foarte bună pentru mediul de afaceri din categoria întreprinderilor mici și mijlocii din România, respectiv cota de impozit pe dividende distribuite persoanelor fizice de 5%, procent aplicabil pentru dividendele distribuite începând cu 1 ianuarie 2016.
Acest venit din dividende este scutit la plata contribuției de sănătate în anul 2016 dacă persoana fizică ce încasează dividendul este deja asigurată în sistemul public de sănătate. Din anul 2017, veniturile din dividende sunt în sfera contribuției de sănătate în procent de 5,5%, indiferent dacă persoana fizică mai realizează alte venituri pentru care datorează contribuția la sănătate, urmând ca plafonul maxim al contribuției să fie de 5 x salariul mediu pe economie x 12 luni.
Desigur, este mai mult o măsură reparatorie a impozitării capitalului național având în vedere că plățile de dividende făcute de societăți din România către societăți din alte state membre sunt încă de la 1 ianuarie 2007 scutite de impozit pe dividend dacă societatea din celălalt stat membru îndeplinește două condiții foarte ușoare respectiv deține mai mult de 10% din capitalul social al societății din România pe o perioadă mai mare de 1 an analizată la data plății dividendului.
Astfel, această măsură este una bună de stimulare a activității de investiții pe plan național însă este, per ansamblu, o măsură de diminuare asupra impozitării capitalului românesc în raport cu cel străin.
Aceeași ordonanță de modificare a Codului fiscal aduce și o nouă noțiune fiscală, un nou concept privind microîntreprinderea, concept ce poate să fie o alternativă de desfășurare a unei activități economice, având în vedere supraimpozitarea activității independente și a profesiilor libere din anul 2016.
Începând cu 1 ianuarie 2016 o microîntreprindere este societatea ce realizează venituri într-un exercițiu fiscal de până la 100.000 euro. Impozitul pe venitul microîntreprinderii se stabilește în mod diferențiat în funcție de numărul de salariați, respectiv:
- 3% din venituri pentru microîntreprinderile fără salariați;
- 2% din venituri pentru microîntreprinderile cu un salariat;
- 1% din venituri pentru microîntreprinderile cu doi sau mai mulți salariați.
Desigur, pot fi microîntreprinderi societățile cu o foarte largă gamă de servicii, mai puțin cele care:
a) desfăşoară activităţi în domeniul bancar;
b) desfăşoară activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii;
c) desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc;
d) desfăşoară activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere şi gazelor naturale.
Mai mult, o microîntreprindere nu poate realiza mai mult de 20% venituri din consultanță și management.
Prin urmare, orice microîntreprindere ce are obiectul de activitate altul decât cele precizate anterior poate beneficia de această impozitare favorabilă, impozitare ce devine optimizare fiscală în condiția plății impozitului pe divinded în procent de 5%.
Dacă ținem cont de faptul că proprietarul societății se poate angaja la aceasta, pentru microîntreprinderile cu venituri mai mari reducerea de impozit pe venit de la 3% la 2% acoperă cheltuielile cu impozitele și taxele aferente salariului persoanei angajate, persoană ce va beneficia de asigurările de sănătate și de vechimea contribuțiilor la sistemul public de pensii.
Rămânând în aceeași zonă a analizei fiscale, dacă aceeași activitate ar fi fost prestată sub forma unei activități independente/ profesii libere, activitate desfășurată ca PFA conform limbajului uzual, impozitele datorate în anul 2016 sunt:
- impozitul pe venit 16%;
- contribuția la sănătate de 5,5%;
- contribuția la pensii de 10,5%, plafonată superior la valoarea de 5 ori salariul mediu x 12 luni, contribuție ce nu asigură stagiul complet de cotizare la pensii;
- dacă PFA dorește un stagiu întreg de cotizare la pensii mai achită și procentul de 15,8%.
În acest sens, dragi cititori, dacă doriți să efectuați o activitate și nu aveți o perspectivă de a deveni multinațională în scurt timp, luați în considerare și mecanismul fiscal al microîntreprinderii.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Ma numesc Sorin Ferche sunt de profesie medic dentist si detin un cabinet stomatologic ,forma de organizare Cabinet medical individual.
Cabinetele medicale fără personalitate juridică , sunt inregistrate doar la Directia de Sanatate Publica , in registrul cabinetelor medicale .
Va rog sa ma lamuriti pe mine , si pe alti colegi in urmatoarele aspecte:
1. Ce tip de activitate desfasuram ? ( sociala sau economica)
2.Ce text de lege specifica clar activitatea pe care o desfasuram?
3.De ce trebuie sa platim aceleasi taxe ca si un SRL daca nu suntem inregistrati in Registrul comertului ?
va multumesc anticipat
cu stima dr.Ferche sorin
Cabinete medicale individuale (de sine stătătoare, asociate sau grupate)
Societăți civile medicale
In speranta ca nu voi parea troll, as dori sa atrag atentia asupra unei erori din textul de mai sus, mai exact in paragraful care contine fraza: "este mai mult o măsură reparatorie a impozitării capitalului național având în vedere că plățile de dividende făcute de societăți din România către societăți din alte state membre sunt încă de la 1 ianuarie 2007 scutite de impozit pe dividend".
In aceasta fraza se confunda 2 tipuri de impozite si anume cel pe profit si cel pe venitul nerezidentilor (ambele aplicate si dividendelor). Trebuie precizat ca nerezidentii membrii UE care indeplineau conditiile precizate in articol erau scutiti doar de impozitul pe venitul nerezidentilor ce ar fi fost retinut la sursa in Romania, ei urmand sa fie oricum impozitati in tara lor de rezidenta pentru venitul obtinut. Astfel, prin scutirea acordata incepand cu 2007 s-a evitat dubla impozitare (o data prin retinere la sursa in Romania si odata pe profit in tara de rezidenta), nu s-a acordat o scutire. Similar si in Romania in aceasta perioada se evita dubla impozitare prin faptul ca impozitul se retinea la sursa de societatea platitoare, dar reprezenta venit neimpozabil la societatea care primea dividendele. In concluzie, modalitatea de impozitare nu era nici un trecut cu nimic diferita intre nerezidenti si rezidenti - ambii erau impozitati o singura data pe veniturile din dividende, doar ca in tari diferite.
De aceea, nu cred ca este corect sa spunem ca "este o masura reparatorie" ci este pur si simplu o scadere de taxa de la 16% la 5% la nivelul impozitului pe profit si pe venit, fara a impacta cu nimic tratatele semnate de Romania si directivele europene care reglementeaza impozitul pe venitul nerezidentilor.
O seara frumoasa!