Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Mihai Mărgineanu, la „Scenă deschisă”: „Ardiles e un hoț de stânga. Mănâncă de la toți, dar nu mănâncă tot”

Ardiles

Cântăreț, actor, căpitan de navă, pilot de avion, iubitor de vinuri roșii, cel mai simpatic hoț de pe micile ecrane. Invitat de Florin Negruțiu în emisiunea „Scenă deschisă” de la Digi24, Mihai Mărgineanu, Ardiles din „Las Fierbinți”, a vorbit despre „bombardieri”, un termen care spune că descrie o problemă socială – oameni care vor să pară mai puternici, mai bogați decât sunt -, despre personajul pe care el îl interpretează în „Las Fierbinți”, dar și despre întâmplări de pe vremea copilăriei și adolescenței sale.

„Eram în clasa întâi. A venit un coleg la școală cu o busolă și m-a luat capul. Mi-a plăcut atât de mult, mi s-a părut fascinant...și i-am furat busola. I-am arătat-o mamei acasă. Ce e asta? Busolă. De unde o ai? Am luat-o de la școală. Cum adică? De la un coleg. Și el știe? Nu. Nu i-ai luat-o, i-ai furat-o. Și m-am dus acasă la colegul respectiv și am zis: Am găsit busola. 

Aveam 6 ani și jumătate. Am înțeles atunci că nu e frumos să furi, dar de atunci mi s-a făcut și frică. Mă gândeam și râdeam de mine: eu cred că aș fura, dar mie îmi e frică că mă prind ăștia”, a povestit Mihai Mărgineanu.

În „cazierul” lui Mihai Mărgineanu apar și câteva iaurturi, pe care actorul le-a luat din fața magazinului și le-a mâncat, noaptea târziu, în anii 80, pe vremea când se întorcea de la spectacolele Cenaclului Flacăra.

„Când plecam de la Cenaclul Flacăra - am fost la 4 evenimente în timpul adolescenței mele - și pe vremea aia era singurul spectacol care se ținea și în cursul nopții. La ora 10 se închideau toate restaurantele, barurile - probabil că mai rămâneau unele deschise pentru nomenclaturiștii de atunci. Dar în general România se închidea la ora 10, se stingeau luminile, pa, la revedere, plecai acasă. Cenaclul Flacăra era singurul spectacol care se închidea la 3 dimineața, când Adrian Păunescu ne zicea la revedere, duceți-vă acasă toți, noi plecam încolonați. Adrian Păunescu era Dumnezeul nostru (...). Plecam acasă și mergeam pe jos de la Arenele Romane, până în Pantelimon (...). Toată lumea cânta la chitară. Atunci am învățat și eu să cânt la chitară, pe stradă, în parc, cântam cântecele folk ale generației noastre.

Pe vremea aceea, iaurturile se puneau în fața magazinelor de lactate, iaurtul și laptele erau în borcane pe care le spălai. Scria pe ele: a se clăti după golire. Mâncam iaurturi până acasă, pentru că după ce tu pleci la ora 6 la un spectacol și stai până la 3 dimineața, păi când vezi iaurtul ăla...îl cam iei. Nu era o mare pagubă. Până la urmă era mâncat, nu era aruncat”, a rememorat Mihai Mărgineanu la emisiunea „Scena Deschisă” de la Digi24. 

Mihai Mărgineanu, la „Scenă deschisă”

Ardiles, un hoț atipic

Despre Ardiles, personajul din „Las Fierbinți”, Mărgineanu spune că este un hoț atipic: nu suportă hoții, hoția i se pare ceva înfiorător, dar cu toate astea o practică, pentru că e singurul lucru pe care știe să îl facă.

„Fură de la toată lumea, mai mult de la hoți, nu suportă hoții, e un hoț atipic, el nu fură ca să ia tot, fură exact cât are el nevoie. Nu își omoară gazda, ca virusul, el e o bacterie mai cinstită, o lasă pe gazdă să prospere, ca să aibă și el de unde să fure. E un hoț de stânga, îl lasă pe ăla să își facă treaba și el își ia exact cât are nevoie: 2 ouă, nu toate 15 ouă, că nu are nevoie de toate. El mănâncă de la toate femeile din sat pe care le cunoaște, în fiecare zi aproape, de la fiecare mănâncă câte ceva, dar nu le mănâncă tot.” 

Mărgineanu, despre ce sunt „bombardierii”: „Bombardier” e chelnerul care are ceas Bvlgari la mână - nu are cum să aibă, ăla e un ceas scump. Oamenii ăștia vor să te mintă că fac parte dintr-o pătură a societății superioară decât aia din care fac parte

Întrebat de Florin Negruțiu dacă satul românesc arată ca în „Las Fierbinți”, Mărgineanu spune că acesta este un model despre cum nu e bine să faci.  

„Las Fierbinți e un model a ceea ce nu trebuie să faci. Mai nou, avem o expresie, noi în familia noastră: bombardierii. Sunt băieții și fetele care trebuie să fie validați într-un fel de societate, ei se comportă într-un fel, ei vor să arate că sunt peste nivelul lor social. Bombardier e chelnerul care are ceas Bvlgari la mână - nu are cum să aibă, ăla e un ceas scump. Deși mie ceasurile mi se par niște mofturi. Oamenii ăștia vor să te mintă că fac parte dintr-o pătură a societății mult superioară decât aia din care fac parte. Bombardierii vor să arate că ei sunt mult mai tari decât sunt de fapt. E plin de bombardieri peste tot. Tu nu ai observat că în București nu mai există niciun prost?! Sunt numai deștepți - în stația de tramvai, în metrou, în autobuz sunt numai și numai deștepti, nu mai e niciunul care să știe să facă ceva. Bă, eu sunt tâmplar. Și să fie un tâmplar bun. Nu, el nu e tâmplar, e lucrător artizanal de lemn. Nu știu dacă mă fac  înțeles. Cert este că nu mai există proști. Și este fals. Sunt peste tot”, a apus Nicolae Mărgineanu la emisiunea „Scena Deschisă”.

Emisiunea „Scenă deschisă” se difuzează la Digi24, vineri  și sâmbătă seară, de la ora 23. Înregistrarea emisiunii cu MIhai Mărgineanu poate fi urmărită aici

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult