Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Milenialii și generația X, principalul motor al cererii de călătorii aeriene în următoarele 12 luni

tinere in aeroport

Foto Getty Images

În trecut, perioada de vară era sinonimă cu vacanța, majoritatea concediilor fiind planificate în acest interval de timp. Totuși, pandemia a dus la o schimbare, limitând considerabil opțiunile concediilor din anul trecut. Asemenea avioanelor sau navelor de croazieră, și clienții au fost „ținuți la sol”. Companiile de turism și transport aerian sunt așteptate să se aprecieze în această vară, fiind considerat un domeniu care se va bucura de „redeschidere”. Pare că în niciun sector investitorii nu au asemenea așteptări ridicate cu privire la corelația dintre revenirea la normalitate și randamentele oferite de sector.

Logica nu este greu de înțeles. Este clar că, odată permis, consumatorii vor reîncepe să călătorească. O economie care se redeschide reprezintă vești bune pentru bilanțurile companiilor și, ulterior, pentru prețurile acțiunilor acestora.

În acest context, dorinţa europenilor de a călători a marcat o creștere rapidă în ultima perioadă, existând o cerere puternică, în special pentru vacanțele cu avionul. Drept dovadă, studiul realizat de Flight Refund arată că 72% dintre cei chestionaţi intenţionează să facă cel puţin o călătorie până la sfârşitul lunii septembrie, ceea ce reprezintă cel mai ridicat nivel de la începutul realizării sondajului, în august 2020.

Pe de altă parte, Asociația Internațională a Transportului Aerian (IATA) a declarat că nivelul cererii de călătorii aeriene a pasagerilor a rămas redus în comparație cu nivelurile prepandemice, cifrele arătând că în luna mai s-a aflat la o distanță de 63% de performanța înregistrată în aceeași lună a anului 2019. Conform organizației, călătoriile internaționale sunt mult mai afectate de restricțiile actuale decât călătoriile pe piețele interne precum cele din China și Rusia. Această tendință este accentuată de cerințele diferite ale statelor precum testarea, care poate provoca un nivel ridicat de confuzie în rândul consumatorilor.

Pe lângă factorii de risc reprezentați de componența cererii, ritmul de redresare a industriei ar putea fi determinat și de nivelul ofertei. Turismul local se confruntă cu o criză a forţei de muncă având în vedere că, de la începutul pandemiei, o parte considerabilă a angajaţilor din turism au rămas fără activitate și au fost constrânși să se orienteze către sectoarele economice mai puţin afectate de criza pandemică, cum ar fi curieratul, retailul sau construcţiile.

Grecia, ca şi alte ţări europene în care turismul este vital pentru economie, se confruntă cu o provocare în procesul de relansare: lipsa forţei de muncă. Problema se datorează caracterului nesigur legat de durata şi condiţiile în care va avea loc sezonul turistic în contextul pandemiei. De obicei, locurile de muncă în turism sunt sezoniere şi presupun un program dificil. Şi în Germania sunt raportate dificultăţi în a recruta forţă de muncă pentru baruri şi restaurante pe măsură ce restricțiile au fost ridicate.

În România, angajaţii din turism au printre cele mai mici salarii din economie. Salariile angajaţilor din această industrie au avut şi mai mult de suferit în 2020, având în vedere că sectorul a fost printre cele mai afectate de pandemie. Astfel, în septembrie 2020, un angajat din turism avea un salariu lunar mediu net de puţin peste 1.750 de lei, ceea ce reprezenta doar 52% din media pe economie. Unul dintre elementele care au accentuat această lipsă de personal este reprezentat chiar de politicile guvernamentale de diminuare a impactului pandemic, populația preferând să recurgă la ajutoarele de stat.

Conform unui studiu recent realizat de YouGov, milenialii și membrii generației X vor fi principalul motor al cererii de călătorii aeriene în următoarele 12 luni, pe măsură ce companiile aeriene se redresează lent după impactul major. Milenialii au o pondere mai mare de 50% din populația totală care intenționează să călătorească pentru o vacanță și ocupă un procent și mai ridicat atunci când vine vorba despre călătoriile internaționale. Și datele recente de la Google arată că dorința de a călători este mai puternică ca niciodată după un an de restricții. Compania spune că cererea de căutare pentru călătorii în luna mai a crescut cu 270% comparativ cu luna mai 2020 și că 57% dintre oameni doresc să călătorească atunci când pandemia se va încheia.

În același timp, este tentant să supraestimăm amploarea schimbărilor în obiceiurile corporative. Un studiu Deloitte estimează o recuperare inițială lentă a călătoriilor de afaceri, urmată de o creștere bruscă. Trecerea timpului ne va ajuta să obținem o imagine mai clară cu privire la viitorul muncii de la birou.

Deși multe companii din sectorul de turism au reușit să recupereze o parte din pierderile suferite la nivelul cotațiilor bursiere, există și cazuri în care acestea evoluează cu mult sub maximele prepandemice. O mare parte din acest sector poate fi considerat „ieftin”. Se presupune că, odată cu revenirea la normalitate, și industria turismului se va redresa și va funcționa ca înainte. Această presupunere este departe de a fi adevărată, fiind o industrie care pare transformată – investitorii ar trebui să se întrebe cât de adânci pot fi problemele structurale.

Totuși, nu putem presupune că activitatea va reveni la parametrii din trecut. Obiceiurile consumatorilor s-au schimbat de-a lungul pandemiei. Doar în timp vom afla cum au fost influențate așteptările față de călătorie și cât de ușor se poate adapta industria. Factorii negativi au fost numeroși, dar există și câteva aspecte pozitive, pe măsură ce companiile s-au adaptat mediului în schimbare. Investitorii speră ca cererea imediată să poată alimenta dezvoltarea unei tendințe ascendente pe termen lung a călătoriilor aeriene. IATA estimează o creștere cu o rată medie anuală de 3,7% în următorii 20 de ani a călătoriilor cu avionul. Există oportunități clare în acest sector, dar acestea tind să aibă o perspectivă pe termen lung, motiv pentru care investitorii ar trebui să se aștepte și la o mulțime de turbulențe în timpul acestei „călătorii”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult
sound-bars icon