Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Mincinoși sunt morții

Cristian Tudor Popescu

 ●ATP, WTA și nume mari din tenis, ca Nadal, Djoković, Martina Navratilova sau Simona Halep sunt împotriva interzicerii participării jucătorilor și jucătoarelor din Rusia și Belarus la Wimbledon, considerând că aceștia nu au nicio vină în legătură cu atrocitățile comise de Rusia în Ucraina. Este o opinie, au dreptul la ea și trebuie respectată ca atare. 

Dar gândiți-vă puțin... ce urlă în eter seară de seară propaganda oficială a Moscovei? „Torpila noastră nucleară Poseidon, lansată de pe submarin, dacă explodează lângă coastele Angliei va provoca un tsunami cu apă radioactivă de 500 m înălțime. Din Marea Britanie nu va mai rămâne decât un deșert radioactiv”. O animație, prezentată la televiziunea de stat, arată cum Londra, sau Berlin, sau Paris, ar fi pulverizată în 200 de secunde cu rachete plecate din Kaliningrad. „Ar fi suficientă o rachetă Sarmat, și insulele britanice nu vor mai exista”, cuvântează craniul vorbitor.

Cum să-i primești la tine acasă pe jucătorii unei țări care te amenință în felul ăsta? Dimpotrivă, Rusia ar trebui să le interzică să meargă la Londra lui Medvedev, Rublev sau Pavliucenkova, că poate chiar atunci cade bomba lui Putin și pe ei. Sau, să fie primiți pe terenurile de la All England Club, dar fără rachete!

Nadal zice că nu e drept să nu fie lăsați rușii să joace. Serhii Stahovski, fost jucător ATP ucrainean, îi răspunde: „E drept ca jucătorii ucraineni să nu se poată întoarce acasă? Copiii ucraineni nu pot să joace tenis, e drept? E drept ca ucrainenii nevinovați să moară?”

●Amânare după amânare după amânare a pronunțării sentinței în dosarul Colectiv. După 6 ani și jumătate. Judecătorii români procedează potrivit îndemnului mobilizator strigat atunci de un șef de la Pompieri: „Dă-i în p... mea de morți!”

●Până să denazifice, rușii ciordesc tot ce le pică în labe prin Ucraina: mașini agricole, valorând 5 milioane dolari, sute de mii de tone de grâne, materiale radioactive, roți, uși, capace de closet, computere și oameni, violați, uciși sau deportați cu miile în Rusia. Acum pot să înțeleagă și cei tineri vorba pe care bunicii lor o știau prea bine: „Davai cias, davai palton, capra behăia-n șopron, hazaică și damijon!!”

●Nu pot să înțeleg cum s-a pus la baza votării în organismele Uniunii Europene unanimitatea. Numai la Partidul Comunist unanimitatea bătea pe linie umanitatea, ce-i drept, prin rașchetarea rapidă a celui care cuteza fie și să se abțină.

Dacă nu poți să te asiguri că toată lumea ridică mâna, ca în dictatură, atunci unanimitatea obligatorie dă voie oricărui orban să-și bată joc de ceilalți membri. De incontestabil bun-simț și ultranecesară propunerea premierului italian Mario Draghi ca unanimitatea să fie înlocuită în UE cu majoritatea calificată.

●Coimănindu-se să dea un sens denazificării unei țări cu un evreu președinte ales, „distinsul diplomat”, cum îi zic niște alți foști „distinși” de pe la noi, Serghei Javrov mârâie că „până și Hitler avea sânge evreiesc. Unii dintre cei mai mari antisemiți sunt evrei”

Da, Hitler avea sânge evreiesc, pe mâini, pe față, pe tot corpul, se bălăcea zilnic în sânge de evreu.

Carevasăzică, evreii au fost exterminați de evrei, după cum și ucrainenii sunt exterminați de ucraineni, că doar nu de ruși.

O întrebare la care nu cunosc răspunsul: ce sunt mai încremenitoare, crimele sau minciunile Kremlinului?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult