Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ministerul de Finanțe mulțumește Băncii Naționale

Ministerul de Finanțe a mulțumit Băncii Naționale pentru politica sa vizând devalorizarea leului. “Banca centrală este o instituție independentă și își stabilește propriile politici, dar o slăbire a leului va avea cu siguranță un impact pozitiv asupra exporturilor țării noastre”, a declarat reprezentantul Ministerului de Finanțe.

Ce impresie v-ar face o astfel de declarație? Ar fi echivalentă unei unde de șoc în întreaga economie, o schimbare de paradigmă care ar plasa România într-un cu totul alt “film” decât cel în care joacă de două decenii, perioada în care a fost apărată cu orice preț stabilitatea cursului. Iar dacă pentru noi ar fi un film SF, pentru Polonia, o astfel de declarație este cât se poate de reală. Deoarece aceste mulțumiri au fost adresate de ministrul adjunct de finanțe către Banca Națională a Poloniei.

BNR - Getty - Guliver

Conform estimărilor Citibank, banca centrală poloneză ar fi cumpărat valută din piața locală în valoare de aproximativ 7 miliarde de dolari luna trecută, în scopul devalorizării zlotului și creșterii competitivității exporturilor poloneze. Putem suspecta Polonia de o devalorizare competitivă a propriei valute și atunci întrebarea este: noi ce așteptăm? Rămânem pasivi la pierdere competitivității exporturilor românești?

Păi așteptăm să avem o politică fiscală și macroeconomică la fel de rațională și predictibilă ca a Poloniei. (Din păcate, în trecut, ne-a interesat să copiem modelul polonez doar când a fost vorba de demolarea sistemului de pensii private, o măsură pe care politicienii polonezi o regretă acum și încearcă să o dreagă.)

Și cum o imagine face cât o mie de cuvinte, iată un grafic obținut de la colegii din departamentul de analiză al BCR. El ne arată cum era poziționată România în raport cu celelalte țări din UE la sfârșitul anului 2019, adică înainte de a intră în criza indusă de pandemie, din punctul de vedere al deficitului bugetar (axa verticală) și al deficitului de cont curent (axa orizontală).

Englezii ar spune că România era un “outlier”, adică o enitate situată mult în afara plutonului, fără nicio legătură cu situația în care se găseau toți ceilalți și, în primul rând, suratele din Europa Centrală și de Est. Adică avea deficite mari, produse în mod nenecesar într-o perioada fastă a economiei. În loc să ne păstrăm “gloanțele” pentru perioadele dificile, noi glosam în acea perioada pe marginea minunilor pe care le vor produce creșterile salariale din sectorul public. Iar această poziționare explică modul în care slăbiciunea cu care am întâmpinat (din nou!) criză ne-a limitat extrem de mult mișcările ulterioare menite să o contracareze.

Practic, prin ceea ce s-a întâmplat în ultimele 12 luni, cursul de schimb din România, spre deosebire de Polonia, a devenit prizonierul structurii de finanțare a deficitului bugetar. Pentru că, în momentul în care 50% din datoria suverană este denominata în valută străină, orice depreciere a leului se va traduce într-o creștere semnificativă a cheltuielilor bugetare. Ceva imposibil de acceptat.

Polonia nu are această problemă deoarece dependență să de finanțarea externă a fost în scădere continuă începând mai ales cu 2016. Acest lucru a fost posibil în condițiile unei prudențe fiscale care a făcut ca deficitul său bugetar să rămână în mod constant substanțial mai mic decât cel al României. În 2018 și 2019, el a fost aproape zero în timp ce în România era de 3% respectiv peste 4%. În același timp, în Polonia, emisiunile locale de titluri de stat au fost sprijinite de cumpărările bănci centrale, care și-a propus să scadă costurile de finanțare ale guvernului și dependență să de finanțarea externă.

De ce nu a făcut și BNR același lucru? Din cauza politicii fiscale unice, care a făcut că România să ajungă să își cheltuiască astăzi cvasi totalitatea veniturilor fiscale și contribuțiilor sociale pe plata pensiilor și salariilor din sectorul public. Deci banii tipăriți de BNR s-ar fi dus exact spre pensii și salarii și nu spre dezvoltare și investiții. Iar alegerile generale de la sfârșitul lui 2020 au creat un context defavorabil oricăror corecții fiscale, indiferent cât de necesare ar fi fost. Dovadă este discuția neverosimilă despre creșterea pensiilor cu 40%, în condițiile în care bugetul scârțăia pe la toate încheieturile, iar agențiile stăteau cu degetul pe butonul reducerii ratingului de țară.

În condițiile acestea, nu ne-a mai rămas decât să sărbătorim cu focuri de artificii disponibilitatea străinilor de a ne credita, ignorând dependența critică de stabilitatea cursului de schimb pe care finanțarea externă o aducea.

Putem consideră că strategia devalorizării competitive a zlotului și anunțul că ea va continuă pun într-o nouă lumină recenta decizie de scădere a dobânzii cheie de către BNR. Căci dacă o depreciere semnificativă a leului prin cumpărare de valută e în afară oricărei discuții, una graduală și limitată prin scăderea dobânzilor poate fi mai ușor suportată de economie. (Și de mentalul autohton unde iar ne deosebim radical de polonezi, care sunt mult mai puțin obsedați de curs.)

În concluzie, este posibil ca, la un moment dat, să vedem și mulțumirile Ministerului de Finanțe pentru BNR. Dar nicidecum pentru deprecierea leului, ci pentru păstrarea stabilității lui.

Drumurile abordărilor macroeconomice românești și poloneze nu converg nici după scurgerea a 30 de ani de la căderea cortinei de fier.

Articol preluat de pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Leul trebuie lasat liber, exportatorii sa-si vanda valuta la cat accepta piata, cursul nu trebuie sa fie predictibil, ci politica fiscala! La noi e fix invers...
    • Like 0
  • Ca sa ii raspund autorului. Noi avem o politica de import , cu ce te-ar ajuta sa devalorizezi propria moneda? Ar pierde simplul cetatean. Oricum orice devalorizare ii in defavoarea cetateanului. Cum ajuta devalorizarea la export? Iti explic . Costuri mai mici la productie , adica salarii mai mici in valuta. Tu ca producator si exportator international calculezi tot in valuta. Platesti 1000 de lei salariul care ii 200 euro. Daca se devalorizeaza leul nu mai platesti 200 de euro ci 170 la aceleasi 1000 de lei. Asta ii marele "castig" a devalorizarii. Cine pierde ? Cetateanul . Adica marile firme face castig pe spatele cetateanului. Si mai o prezinti ca si o mare solutie pentru economie. Lasa ca am avut in anii 90' inflatie cat carul, am fost mari exportatori atunci? Economia se sustine prin inovatie si prin producerea de produse cu adaous mare comercial. Pentru economie este nevoie de stabilitate macro- si microeconomica iar inflatia sa fie maxim 2. Cred ca tie iti place economia Venezuelei. INFLATIA II DOAR O TAXA MASCATA ASUPRA CETATENILOR.
    • Like 0
  • Paul check icon
    Inflația (pentru o anumită perioada de timp) e inevitabila după imbecilitatile economice ale jegurilor mafiote pesediste.
    Important e sa corectam aceste greșeli altfel vom intra intr-o spirala inflaționistă.
    • Like 0
  • Săracim toată populatia prin inflație ca să plătim specialii numiti și altfel 'bugetarul roman' ?
    Sa ne înțelegem - devalorizarea leului are impact social mare. Cablu, internet, Telefon dar și apartamente, chirii etc sunt calculate in Euro și nu în lei. Avem astfel familii care se întrețin mai greu și care își fac/cumpăra o casa a lor mai târziu. Sacrificiul plătit de cetățeanul de rand denumit altfel și sclav. Adevărul este ca orice instituție va crea mari derapaje sociale cu astfel de politici.
    Soluția este reforma aparatului bugetar și în nici un caz sărăcirea întregi populației pentru acoperirea deficitelor.
    Totuși BNR a ținut dobânzile sus iar acum are de unde sa mai scadă. Cea ce este bine - deși o rata a dobânzii mai mica duce automat la o inflație, ea este sustenabila atât timp cât banii împrumutați la un preț mai mic sunt folosiți cu cap.
    BNR a luat decizia corecta.
    • Like 1
    • @ ControlTheNarrative
      ”Sărăcim toată populația prin inflație .....” ? Da, o sărăcim dacă nu ne gândim la populație și la firmele românești.... Cum am putea să nu o sărăcim sau să o sărăcim mult mai puțin ? Simplu, prin renunțarea la calcularea tuturor prețurilor, contractelor și abonamentelor în euro (sau altă valută străină) ! Sigur, asta nu rezolva decât parțial influențele datorate stabilirii tuturor prețurilor în euro ! Soluția a fost enunțată și ”era pe drum” dacă nu intervenea scoaterea din joc a lui Dragnea (imediat după europarlamentare), la presiunea anterioară enormă a celor ”posibili pierzători” (multinaționalele ș.a.) de către justiția independentă (politic) dar dependentă de ”deep state” ! Ideile lui LD puteau fi totuși aplicate de către ”urmași” dar la ce te puteai aștepta de la un demnitar limitat profesional și politic (e vorba de VD) cănd pe respectivul îl apucase niște vise (disproporționate) prezidențiale ? Dar ”meritul” principal a fost al CEX-ului de atunci, populat cu ”pitici (nu bărbați) de stat” ! Dar demonizarea nejustificată a lui LD (de către ”patriotul” care nu iubește poporul român), coroborată cu unele greșeli grave (în politica de cadre) ale lui LD și cu neputințele CEX din 2019 ne-au adus la rezultatele de azi !
      • Like 0
    • @ Ion Filip
      Doamne D-le Ioan Filip , asta ii gandire marunta. Ce te ajuta daca ai preturile in lei? Suntem o piata deschisa si ne raportam la alte piete ,importam si exportam in valuta. Daca am fi o piata inchisa ca in comunism pentru o perioada de timp preturile in lei ar fi pt o perioada stabile la cost cu scaderea productivitatii din cauza know-how(cum sa si intamplat la noi in tara). Bulgaria a ales solutia simpla sia acorat moneda de euro. Nu trb sa aiba contracte in euro . In Romania sa ales preturile in Euro. Pai eu am negociat salariul , chiria in Euro pt ca ii mai stabil. Puteam si in aur ca ii mai eficient , dar mai greu de carat ala. Dragul tau Dragnea facea o politica de propaganda ieftina care prinde doar la oamenii slabi cu duhul. O avut o politica clar impotriva micilor afaceristi romani , cand a dus o politica intensa de consum fara sa aduca masuri de crestere a productiei autohtone. Mariri de pensii , salarii, si tot ce era bugetar au ajutat doar marile lanturi de supermarketuri care importa nu exporta. Deci cei carora declara lupta. Mai ii mult de spus dar ma grabesc
      • Like 0
    • @ Ion Filip
      Stimabile ,,cred ca suferi rau de ,,pesedita cronica ,. si dupa ,amicul drec nea !
      --- Ce fel de patriot ,este ? Ca de fapt este , un mare ,,patri hot ,,! No koment,!
      • Like 0
  • Astfel polonezii (cu acest prilej, și românii) află că în Polonia există Banca Națională, ceea ce românii nu pot spune despre țara lor. La noi, chiar dacă există o bancă BCR, singura certitudine este că aceasta nu e națională. Drept care ar trebui să fie cunoscută ca ceea ce este: sucursală a băncilor austriece, pentru care garanția de solvabilitate în caz de crash financiar (Doamne ferește !) o asigură statul român și, în mică măsură, de tezaurul în aur aflat la Londra. În legătură cu acesta din urmă ar exista o curiozitate: calupurile mai poartă ștanța originală ?
    • Like 0
    • @ Marian Raduinea
      Da sunt ,61 tone aur rezerva nationala ,si inca cu ,,poansonul ,valabil ,probabil,,
      -- Necazul ,mai mare ,este ca Romania , , nu mai are ,poanson, ptr ,marcarea lingourilor , chiar daca ,se va ajunge in situatia ,ca sa mai produca aur,! Nu se va putea vinde ,fara ,poanson ,,marcaj, etc, Aici ,este marea durere,
      • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult