Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, interviu în Der Standard: Și eu sunt supărat/ Votul în JAI nu are nimic de-a face cu alegerile de anul viitor din Austria Inferioară

Gerhard Karner

Foto: Kenzo Tribouillard/ AFP / Profimedia

În Ministerul de Interne din Herrengasse, în Viena, două lumânări ard pe coroana de Advent, iar standurile pentru petrecerea de Crăciun a departamentului sunt deja amenajate în curtea interioară. Întâlnirea miniștrilor de interne de joi la Bruxelles a fost mai puțin contemplativă - despre discuțiile despre Schengen se spune că au fost extrem de tensionate, scrie vineri Der Standard.

Ministrul de Interne Gerhard Karner a vorbit în interviul acordat publicației austriece, printre altele, și despre veto-ul Austriei la votul pentru aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. „Doar o mică parte dintre persoanele care au solicitat azil în Austria au primit de fapt o procedură de azil în acest stat. Cei mai mulți dintre ei s-au mutat în alte țări UE – așa că nu au pus presiune asupra sistemului intern de azil”, este concluzia jurnaliștilor de la Der Standard. Amintim că ministrul de Interne austriac a motivat opoziția guvernului Austriei în ce privește aderarea României la Schengen prin numărul mare de imigranți ilegali care ar fi pus presiune pe granițele Austriei.

„La întâlnirea miniștrilor de interne de joi, dumneavoastră și Olanda ați respins aderarea României la Schengen. Ce a greșit țara?”, a fost întrebat de Der Standard ministrul Karner.

„Am votat împotriva admiterii Bulgariei și României în acest moment. Pentru că Schengen nu funcționează în acest moment, altfel nu am avea în Austria 75.000 de persoane neînregistrate anterior. Și am sugerat amânarea aderării și votarea din nou în septembrie, de exemplu. După această fază poți spune: s-a întâmplat ceva, au urmat acțiuni după măsuri pe care Comisia Europeană le-a anunțat într-un prim demers? Hârtia are răbdare, acțiunea este importantă”, a răspuns ministrul austriac de Interne.

Jurnaliștii de la Der Standard au insistat. „Dar doar o minoritate dintre persoanele care solicită azil în Austria vin prin România - majoritatea vin prin Serbia și Ungaria. România este supărată pe abordarea Austriei”. 

„Și eu sunt supărat”, a răspuns ministrul Karner. „Și anume în ce privește procedura, că actele juridice au fost puse pe masă practic peste noapte. De mai bine de un deceniu s-a discutat că Schengen ar trebui extins. Și acum vine brusc, fără a pregăti populația pentru ceea ce va aduce asta: E mai multă siguranță? Sau există un plus și un minus în privința riscului?”, a spus Karner.

Întrebat dacă evaluarea sa referitoare la România și Bulgaria ar arăta diferit dacă nu ar urma, în ianuarie anul viitor, alegeri în Austria Inferioară, care să fie foarte importante pentru partidul ÖVP, Gerhard Karner a spus că „nu are nimic de-a face una cu alta”, adăugând că Austria se confruntă în prezent cu cel mai mare număr de refugiați, de după 1956. „De fapt, e migrație ilegală, pentru că știm că majoritatea sunt refugiați din motive economice. Nu pot ignora asta. Și indiferent dacă există alegeri undeva sau nu, aceste lucruri sunt fapte și trebuie să mă ocup de ele ca ministru”, a spus ministrul austriac de Interne.

Îți recomandăm

Dacian Cioloș, despre opoziția Austriei: Cancelarul Nehammer joacă cinic. E un populism de joasă speță

La baza deciziei guvernului Austriei de a se opune aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen stă un calcul politic cinic al cancelarului austriac Karl Nehammer, este de părere fostul comisar european Dacian Cioloș. 

„Austria se izolează (în urma deciziei de la JAI - n.n.)  și ar putea avea nevoie și acest stat de decizii favorabile (ale Uniunii Europene - n.n.) pe alte subiecte, mai târziu. Eu cred despre cancelarul Nehammer că joacă cinic. Aici, să fim foarte clari, e un populism de joasă speță. Pe mine mă surprinde că el mai este încă în PPE (Grupul Partidului Popular European -n.n.), dacă colegii din PPE spun că țin la valorile europene... E cinic și joacă cu cinism un subiect care știe că e important pentru UE, aderarea Croației, României și Bulgariei la Schengen și încearcă să obțină maximum de lucruri ca să poată să meargă în campanie cu ceva, pentru că, pentru electoratul lui, foarte probabil că subiectul acesta al migrației este unul sensibil. Am tot vorbit de Austria, eu vorbesc de cancelarul actual al Austriei. Pentru că sunt partide în Austria care sunt mult mai rezonabile și care înțeleg contextul global european și care susțin aderarea României și Bulgariei alături de Croația la Schengen”, a declarat joi, la Digi24, Dacian Cioloș. întrebat despre opoziția Austriei la votul de joi în JAI pentru aderarea României la Schengen.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult