Sari la continut

Revoluția online

România digitală este cea care ne face să mergem înainte. Un proiect Republica, susținut de eMAG.

Interviu Republica.ro despre PNRR cu Adina Vălean, comisarul european pentru Transporturi: „Autostrăzile sunt acceptate”/ „Nu e un exercițiu de a lua bani, ci de a face reforme cu bani care vin de la Bruxelles”

Adina Vălean

Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

„Nu mai mult de 12 state membre au anunțat că vor depune planurile naționale de redresare și reziliență până la sfârșitul lui aprilie”, spune comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, care subliniază că termenul limită de trimitere a PNRR, prevăzut pentru finalul lunii, „nu este bătut în piatră”. Ce contează în ochii Comisiei Europene este, spune ea, credibilitatea proiectelor pentru care statele cer finanțare. 

„Pentru Transporturi, indiferent de infrastructura despre care vorbim, rămân cele două principii: maturitatea unui proiect - trebuie să fie credibil că el poate fi realizat, pentru că aici credibilitatea se măsoară destul de clar, pe statistici de realizare la nivelul de întregii Uniuni Europene. Cei care analizează timpul pe care noi spunem că îl alocăm realizării unui proiect de infrastructură în transporturi judecă după cât a durat un astfel de proiect în general în Uniunea Europeană. Lăsând la o parte proasta noastră reputație privind întârzierile în construcția de infrastructură.... Dar, presupunând că depășim asta și facem tot cea ce trebuie ca să fim la timp cu toate elementele, totuși pretenția de a face ceva mai repede decât a făcut vreodată Uniunea Europeană e greu de justificat”, afirmă Adina Vălean. 

Negocierile în privința propunerii de PNRR transmisă de România au ajuns săptămâna aceasta într-un punct critic din cauza propunerilor ce țin de infrastructura rutieră și de cea de irigații, a spus ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea

Ce criterii trebuie să îndeplinească un proiect pentru a obține girul Comisiei, aflați din interviul acordat pentru Republica de comisarul european Adina Vălean:

Vă propun să începem prin a vorbi despre observațiile pe care Comisia Europeană le-a adus Planului Național de Redresare și Reziliență propus de România. Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, spune că au fost mai multe observații și că alocările pe care România le vrea pentru autostrăzi sunt considerate prea mari de către Comisie. Vicepremierul Dan Barna a anunțat că partea de irigații din PNRR a fost respinsă de către Comisie. Cum se văd propunerile României dinspre Comisia Europeană?

În cadrul Comisiei Europene există un directorat general care este într-un dialog cu miniștrii de resort pe ansamblul Planului Național propus. Un dialog care are ca principal scop îmbunătățirea planurilor, astfel încât atunci când ele sunt oficial depuse, procedura de analiză a Comisiei să meargă foarte ușor către un rezultat pozitiv. Ne aflăm încă în stadiul în care există un dialog între Comisia Europeană și statele membre pentru îmbunătățirea planurilor naționale de redresare și reziliență. Ăsta este adevărul oficial. Știu că ministrul Ghinea este într-un dialog permanent cu ei și probabil că ceea ce spune domnia sa, legat de anumite observații, este adevărat. Știu că una dintre preocupările pe care le avea domnia sa, pentru că am avut două întâlniri săptămâna trecută la Bruxelles, este măsura în care un proiect masiv de construire a unui sistem de irigații poate fi considerat o investiție verde sau nu. Și probabil că merită să aducem aminte cum ar trebui să arate un plan național de redresare și reziliență, astfel încât să răspundă criteriilor Comisiei Europene. 

„Nu e un exercițiu de a lua bani, ci este un exercițiu de a face reforme cu bani care vin de la Bruxelles”

Așadar, cum ar trebui să arate un PNRR pentru a obține girul Comisiei?

În primul rând, el trebuie structurat pe capitole mari care înseamnă reforme pe care țara respectivă își propune să le realizeze, reforme care sunt indicate în rapoartele anuale din Semestrul European. Și aici am mai spus că România are o plajă destul de largă de domenii în care trebuie să realizeze reforme. Sigur, guvernele își propun o anumită prioritizare, iar planul trebuie să fie construit astfel încât să răspundă nevoii de reforme a țării respective. Așadar, nu e un exercițiu de a lua bani, ci este un exercițiu de a face reforme cu bani care vin de la Bruxelles. Fiecare reformă trebuie să aibă obiective clare, trebuie să fie descrisă ca atare, cu ce măsuri, cu ce proiecte poate fi realizată. Când ajungem la nivelul de discuție al proiectelor, acestea trebuie descrise într-un mod foarte detaliat și credibil. În primul rând, ele vor fi judecate, și acum vorbesc și din perspectiva mea, a Transporturilor, în funcție de două criterii mari. Primul, maturitatea proiectelor. Prin maturitate înțeleg faptul că ele se pot realiza până în 2026, care este destinația finală a acestei finanțări. Și pentru a fi convingătoare în ceea ce privește maturitatea, trebuie descris exact stadiul, etapele, care conduc către finalizarea proiectului. Nu e nimeni crezut pe cuvânt că o să facă ceva, dacă elementele constitutive ale realizării proiectului nu sunt clar definite și convingătoare. Al doilea element este analiza de cost, ceea ce înseamnă că fiecare proiect în parte trebuie să aibă o analiză de cost, să explice de ce are un anume buget, pentru că, în final, Comisia va face această analiză pe fiecare proiect și desigur că dacă ea nu este convingătoare, fie se taie bugetul, fie se respinge proiectul. 

„În acest dialog cu Comisia este puțin probabil ca un plan național să fie respins”

V-am descris această structură a planului pentru a înțelege că în acest dialog cu Comisia este puțin probabil ca un plan național să fie respins. Ideea este ca PNRR să fie îmbunătățit și să fie foarte convingător. Asta ajută foarte mult în realizarea proiectelor, dacă gândirea strategică inițială este suficient de bună. Și Comisia practic împinge guvernele statelor membre să își facă acest exercițiu de gândire strategică în legătură cu ceea ce au de făcut cu banii din fondul de redresare și reziliență.

„Pretenția de a face ceva mai repede decât a făcut vreodată Uniunea Europeană e greu de justificat”

A existat însă o discuție despre alocarea foarte mare pentru infrastructura în transporturi pe care o cere România?

Pentru Transporturi, indiferent de infrastructura despre care vorbim, rămân cele două principii: maturitatea unui proiect - trebuie să fie credibil că el poate fi realizat, pentru că aici credibilitatea se măsoară destul de clar, pe statistici de realizare la nivelul de întregii Uniuni Europene. Cei care analizează timpul pe care noi spunem că îl alocăm realizării unui proiect de infrastructură în transporturi judecă după cât a durat un astfel de proiect în general în Uniunea Europeană. Lăsând la o parte proasta noastră reputație privind întârzierile în construcția de infrastructură.... Dar, presupunând că depășim asta și facem tot cea ce trebuie ca să fim la timp cu toate elementele, totuși pretenția de a face ceva mai repede decât a făcut vreodată Uniunea Europeană e greu de justificat.

„Autostrăzile sunt acceptate și atâta timp cât proiectele sunt suficient de mature, ele vor fi acceptate”

De aceea, proiectele trebuie să fie convingătoare din punct de vedere al etapelor necesare intermediare pentru realizarea unui proiect sau a unei părți dintr-un proiect. În al doilea rând, trebuie o analiză de cost clară, pentru că la asta se va uita cu siguranță Comisia. În al treilea rând - pentru că vorbiți de autostrăzi, autostrăzile sunt acceptate și atâta timp cât proiectele sunt suficient de mature, ele vor fi acceptate. Sigur că ele trebuie să aibă anumite calități în ziua de azi pentru a fi acceptate din punct de vedere al principiului do not harm.

Pentru a primi finanțare o autostradă trebuie să fie verde. Ce înseamnă autostradă verde?

O autostradă poate fi verde dacă are stații de încărcare pentru vehiculele cu emisii scăzute, dacă are legături intermodale, trebuie să-și propună să aibă toate studiile de mediu, să prezinte soluțiile adecvate de evitare a unui impact negativ. Dar acestea nu sunt foarte complicate și ceea ce se face de obicei pentru infrastructura de fonduri europene este acceptat și de data aceasta. De asemenea, sunt alte argumente care arată beneficiile unui segment de autostradă și acestea trebuie ilustrate, pentru a arăta faptul că o autostradă este necesară, rezolvă anumite probleme de congestie, de calitatea aerului. Trebuie să aibă aceste elemente noi, de verde și de digital - trebuie să aibă sistem de transport inteligent. Deci un concept mai larg, dar autostrăzile sunt acceptate atâta vreme cât sunt mature și costurile lor pot fi analizate pozitiv. Însă dacă, să spunem, se dorește o investiție pe rețeaua principală de transport trebuie dovedit că această investiție nu va fi pierdută, în sensul în care la o modernizare ulterioară să nu fie luat totul de la capăt pentru a fi adus la standarde. Aici trebuie să fim puțin atenți pe coridoarele principale, pe rețeaua Core de transport cum în spunem noi. În rest, sigur, per ansamblu, planul trebuie să răspundă celor trei cerințe mari: să aibă un procent de proiecte verzi, un procent de proiecte de digitalizare și să se supună, la fiecare proiect în parte, principiului do not harm. Nu putem investi bani europeni în ceva ce poate dăuna mediului și climei pe termen lung, Cam ăsta ar fi designul general, experții Comisiei din domeniul Transporturi sunt într-un dialog permanent cu cei al Ministerului Transporturilor în cadrul Task Force-ului pe care l-am creat tocmai pentru a ajuta în rezolvarea micilor detalii. 

„Mă aștept ca această prioritizare să presupună, per ansamblul planului, o aducere în limitele bugetului sau aproape de limita bugetului alocat”

Prin întrebări care cer lămuriri și precizări, de fapt arată care ar trebui care ar trebui să fie eventualele clarificări și adăugiri astfel încât PNRR să fie cât mai convingător. Eu nu pot afirma în acest moment că există proiecte care vor fi respinse, și vorbesc aici la Transporturi, spun doar că ele trebuie prioritizate, trebuie explicate cu detalii din punct de vedere al maturității, al bornelor de realizare și al oportunității de cost. Per ansamblu planul național al României solicită un buget mai mare cu mult decât cel care ar reveni României și mă aștept ca această prioritizare să presupună, per ansamblul planului, o aducere în limitele bugetului sau aproape de limita bugetului alocat. Acest lucru nu-l poate indica nicidecum Comisia Europeană, este o prioritizare pe care trebuie să o facă guvernele statelor în legătură cu proiectele pe care doresc să le aibă într-o forma finală.

„Nu mai mult de 12 state membre au anunțat că vor depune planurile până la sfârșitul lui aprilie”

Portugalia este prima țară care a trimis oficial planul său național de redresare și reziliență. Mai sunt și alte state care sunt în acest moment, ca și România, în discuții, negocieri, întoarceri din drum?

Sigur, este un proces continuu. Ceea ce pot afirma cu siguranță este că, deși a fost indicată data de final a lunii aprilie, ea nu este o obligație bătută în piatră. Din contră, ceea ce urmărește Comisia este să încurajeze statele să depună planul atunci când calitatea proiectelor este cît mai aproape de a nu mai exista ulterior discuții sau întoarceri din drum. Din câte știu eu, nu mai mult de 12 state membre au anunțat că vor depune până la sfârșitul lui aprilie. Nu suntem neapărat în întârziere, dar este important să folosim la maximum timpul pe care îl avem pentru a crește calitatea propunerii.

Când ar trebui să vină primii bani, având în vedere faptul că va exista o întârziere?

Știu că ținta inițială a Comisiei, pentru cei care depun până la finalul lui aprilie - pentru că acolo urmează un proces de evaluare, de creare a unei opinii, de trimitere la Consiliul European care judecă și aprobă, ținta era de livrare a avansurilor în iulie. Pentru cei care vor depune mai târziu, poate să fie sfârșitul lui iulie, poate să fie începutul lui august, septembrie, în funcție de când se depun proiectele. Sigur, nu putem întârzia prea mult că ni se reduce din timpul de realizare a proiectelor.

România se concentrează acum pe proiectele PNRR, însă mai există și alte fonduri europene. Există riscul să le neglijeze pe acestea?

Nu cunosc care este munca Ministerului Fondurilor Europene în această privință, poate ei pregătesc în acest timp o mulțime de proiecte. Este într-adevăr un moment în care se deschid multe finanțări, prin cadrul financiar multianual, în curând o să deschidem un call pentru proiecte pentru Facilitatea de Conectare Europeană. E bine să existe pe sector, și aici mă refer Transporturi, dar sunt convinsă că și cei de la București s-au gândit, că este bine să existe o strategie - la ce fonduri aplicăm, unde e un proiect mai potrivit pentru calluri, astfel încât să maximizăm utilizarea tuturor oportunităților de finanțare pe care le avem.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • La politicenii romani nu prea le plac de loc fondurile europene ca vin la pachet cu controale. Nu mai este liber la furt. Preferam sa imprumutam din SUA cu dobanzi imense decat sa luam bani gratis de la UE. Pe cei din SUA nu ii intereseaza ce faci cu banii atata timp cat le platesti dobanda. Intodeauna ramanem cu zeci de miliarde nerambursabile neabsorbite de la UE dar datoria externa aRomaniei creste in draci. Politicenii romani spera ca si PNRR sa fie un fel Programul Naţional de Dezvoltare Rurală PNDR , din care se fura pe rupte. Buba ca la UE ii mai greu sa furi ( greu , nu imposibil) , si le este cam greata. Se spera ca la PNRR sa fie reguli mai lejere ca sa isi bage mana mai adanc in sac.
    • Like 0


Îți recomandăm

Nomad digital

Marius are 24 de ani și înainte de pandemie s-a angajat pentru prima dată cu normă întreagă. Sau full-time, cum spun colegii. Multinaționala care l-a recrutat i-a oferit un contract pe perioadă nedeterminată, dar, spre mirarea părinților, a refuzat. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Fată la școala online

„Mai țineți minte emoțiile de la examenul de șofat? Ei, cum ar fi dacă, după câteva mii de ore de șofat, ați mai da unul? N-am niciun dubiu, ar fi fără mare panică. Așa e și cu testele la matematică”, spune Gabi Bartic. (Foto: Profimedia)

Citește mai mult