Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Ministrul Transporturilor a anunțat cele patru proiecte de autostrăzi care vor fi cuprinse în PNRR

lucrări la autostrada A3 Nădășelu-Poarta Sălajului

Foto captura Asociatia Pro Infrastructura/ lucrări la autostrada A3 Nădășelu-Poarta Sălajului

România a discutat la Bruxelles despre patru mari proiecte de autostrăzi care să fie cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a spus ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, la TVR, care a explicat că este vorba despre o simplificare a procedurii.

„Cele patru proiecte mari sunt: 

- Autostrada 7, de la Ploiești până la Pașcani, trecând prin Buzău, Focșani și Buzău, în valoare de circa 2,5 miliarde de euro. 

- Al doilea proiect este deja în execuție și este A3, între Nădășelu și Poarta Sălajului, adică între Cluj și Zalău. 

- Autostrada A1, acel sector lipsă de 9 km, între Lugoj și Deva, cu faimoasele tuneluri. Sunt tuneluri care lasă neafectată zona de la suprafață, rămâne un coridor masiv de trecere între Apuseni și Meridionali. 

- Al patrulea proiect, mult așteptat de România, de Moldova, este A8. S-au prins în PNRR sectoarele din capete, de la Târgu Mureș la Miercurea Nirajului, iar în partea cealată, în zona Târgu Neamț, de la Pipirig până la Moțca”, a declarat miercuri seara la TVR1 ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă.

În total, prin PNRR ar putea fi realizaţi aproximativ 450 de kilometri de autostradă. 

Întrebat ce autostradă crede că are șanse mari să primească finanțare prin PNRR, ministrul fondurilor europene, Cristian Ghinea, a declarat într-un interviu acordat luna trecută pentru Republica.ro că prioritatea absolută pentru PNRR în ceea ce privește autostrăzile este Moldova, A7, tronsoanele care sunt mature pentru a fi gata în 2026 din A7 și probabil capetele autostrăzii A8. „Prin PNRR ne rezolvăm datoria istorică, în primul rând față de Moldova, de a începe și de a înainta cât de mult posibil cu autostrada care leagă Moldova de București și cu autostrada care leagă Moldova de Transilvania”, a punctat Cristian Ghinea.

România va depune dosarul PNRR la Bruxelles la finalul lunii mai, iar în luna iunie urmează să vină răspunsul autorităţilor europene.

Citiți și

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Aghiazma pentru credinciosi. Din categoria multor articole cu "se face noi cu drag muncim" secondate cu POZA si TITLU cand dansii sunt FALIMENTARI la intrari de bani europeni. Dar oricum este digerabila si "ANAFURA" cu cea mai mare crestere economica a "gainilor ecologice" cu oua de "brontozaur-carpatin" o noua specie tip SIFON. Dar oricum poporul roman este fericit ca i se serveste zilnic "cocaina" si "ecstasy" pe post de stimuli corasonici pentru simturi...EL e multumit....prost sarac mintit umilit dar fericit !
    • Like 1
  • O anunțat și alții ca fac 2000 de km în 2 ani. De anunțuri suntem sătui.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult