Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ministrul Transporturilor a anunțat cele patru proiecte de autostrăzi care vor fi cuprinse în PNRR

lucrări la autostrada A3 Nădășelu-Poarta Sălajului

Foto captura Asociatia Pro Infrastructura/ lucrări la autostrada A3 Nădășelu-Poarta Sălajului

România a discutat la Bruxelles despre patru mari proiecte de autostrăzi care să fie cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a spus ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, la TVR, care a explicat că este vorba despre o simplificare a procedurii.

„Cele patru proiecte mari sunt: 

- Autostrada 7, de la Ploiești până la Pașcani, trecând prin Buzău, Focșani și Buzău, în valoare de circa 2,5 miliarde de euro. 

- Al doilea proiect este deja în execuție și este A3, între Nădășelu și Poarta Sălajului, adică între Cluj și Zalău. 

- Autostrada A1, acel sector lipsă de 9 km, între Lugoj și Deva, cu faimoasele tuneluri. Sunt tuneluri care lasă neafectată zona de la suprafață, rămâne un coridor masiv de trecere între Apuseni și Meridionali. 

- Al patrulea proiect, mult așteptat de România, de Moldova, este A8. S-au prins în PNRR sectoarele din capete, de la Târgu Mureș la Miercurea Nirajului, iar în partea cealată, în zona Târgu Neamț, de la Pipirig până la Moțca”, a declarat miercuri seara la TVR1 ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă.

În total, prin PNRR ar putea fi realizaţi aproximativ 450 de kilometri de autostradă. 

Întrebat ce autostradă crede că are șanse mari să primească finanțare prin PNRR, ministrul fondurilor europene, Cristian Ghinea, a declarat într-un interviu acordat luna trecută pentru Republica.ro că prioritatea absolută pentru PNRR în ceea ce privește autostrăzile este Moldova, A7, tronsoanele care sunt mature pentru a fi gata în 2026 din A7 și probabil capetele autostrăzii A8. „Prin PNRR ne rezolvăm datoria istorică, în primul rând față de Moldova, de a începe și de a înainta cât de mult posibil cu autostrada care leagă Moldova de București și cu autostrada care leagă Moldova de Transilvania”, a punctat Cristian Ghinea.

România va depune dosarul PNRR la Bruxelles la finalul lunii mai, iar în luna iunie urmează să vină răspunsul autorităţilor europene.

Citiți și

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Aghiazma pentru credinciosi. Din categoria multor articole cu "se face noi cu drag muncim" secondate cu POZA si TITLU cand dansii sunt FALIMENTARI la intrari de bani europeni. Dar oricum este digerabila si "ANAFURA" cu cea mai mare crestere economica a "gainilor ecologice" cu oua de "brontozaur-carpatin" o noua specie tip SIFON. Dar oricum poporul roman este fericit ca i se serveste zilnic "cocaina" si "ecstasy" pe post de stimuli corasonici pentru simturi...EL e multumit....prost sarac mintit umilit dar fericit !
    • Like 1
  • O anunțat și alții ca fac 2000 de km în 2 ani. De anunțuri suntem sătui.
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Daniela Gladei

Dar faptul că găsisem domeniul potrivit nu însemna că eram și pregătită pentru el. Îmi amintesc primele exerciții pe Illustrator. Mă uitam la program și, sincer, îmi venea să plâng. Eram speriată că nu voi reuși niciodată să-l învăț. Părea atât de complicat, iar eu aveam idei pe care voiam să le văd transformate în ceva concret. Așa că a trebuit să aleg între două lucruri: frica de a nu ști sau dorința de a crea. Am ales a doua variantă. Am dat frica la o parte și am început să învăț. Iar replica „nu știu să folosesc Illustrator” — care la început era un motiv real de panică — a devenit, în timp, o glumă. Pentru că ideile mele creative aveau nevoie să fie materializate. Și, dacă voiam să le văd existând în lumea reală, trebuia să învăț instrumentele care mă puteau ajuta să le construiesc.

Citește mai mult

dispozitive gasite acasa la Călin Georgescu

Două dispozitive neobișnuite, găsite de procurori în casa lui Călin Georgescu, ridică o serie de întrebări: unul poate acoperi conversațiile cu un zgomot care face înregistrările greu de înțeles, iar celălalt poate bruia telefoanele și conexiunile wireless. Ce sunt aceste aparate, cum funcționează și, mai ales, cine i le-a dat și cine l-a învățat să le folosească?

Citește mai mult