Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Ministrul Transporturilor a anunțat cele patru proiecte de autostrăzi care vor fi cuprinse în PNRR

lucrări la autostrada A3 Nădășelu-Poarta Sălajului

Foto captura Asociatia Pro Infrastructura/ lucrări la autostrada A3 Nădășelu-Poarta Sălajului

România a discutat la Bruxelles despre patru mari proiecte de autostrăzi care să fie cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a spus ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, la TVR, care a explicat că este vorba despre o simplificare a procedurii.

„Cele patru proiecte mari sunt: 

- Autostrada 7, de la Ploiești până la Pașcani, trecând prin Buzău, Focșani și Buzău, în valoare de circa 2,5 miliarde de euro. 

- Al doilea proiect este deja în execuție și este A3, între Nădășelu și Poarta Sălajului, adică între Cluj și Zalău. 

- Autostrada A1, acel sector lipsă de 9 km, între Lugoj și Deva, cu faimoasele tuneluri. Sunt tuneluri care lasă neafectată zona de la suprafață, rămâne un coridor masiv de trecere între Apuseni și Meridionali. 

- Al patrulea proiect, mult așteptat de România, de Moldova, este A8. S-au prins în PNRR sectoarele din capete, de la Târgu Mureș la Miercurea Nirajului, iar în partea cealată, în zona Târgu Neamț, de la Pipirig până la Moțca”, a declarat miercuri seara la TVR1 ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă.

În total, prin PNRR ar putea fi realizaţi aproximativ 450 de kilometri de autostradă. 

Întrebat ce autostradă crede că are șanse mari să primească finanțare prin PNRR, ministrul fondurilor europene, Cristian Ghinea, a declarat într-un interviu acordat luna trecută pentru Republica.ro că prioritatea absolută pentru PNRR în ceea ce privește autostrăzile este Moldova, A7, tronsoanele care sunt mature pentru a fi gata în 2026 din A7 și probabil capetele autostrăzii A8. „Prin PNRR ne rezolvăm datoria istorică, în primul rând față de Moldova, de a începe și de a înainta cât de mult posibil cu autostrada care leagă Moldova de București și cu autostrada care leagă Moldova de Transilvania”, a punctat Cristian Ghinea.

România va depune dosarul PNRR la Bruxelles la finalul lunii mai, iar în luna iunie urmează să vină răspunsul autorităţilor europene.

Citiți și

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Aghiazma pentru credinciosi. Din categoria multor articole cu "se face noi cu drag muncim" secondate cu POZA si TITLU cand dansii sunt FALIMENTARI la intrari de bani europeni. Dar oricum este digerabila si "ANAFURA" cu cea mai mare crestere economica a "gainilor ecologice" cu oua de "brontozaur-carpatin" o noua specie tip SIFON. Dar oricum poporul roman este fericit ca i se serveste zilnic "cocaina" si "ecstasy" pe post de stimuli corasonici pentru simturi...EL e multumit....prost sarac mintit umilit dar fericit !
    • Like 1
  • O anunțat și alții ca fac 2000 de km în 2 ani. De anunțuri suntem sătui.
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Exporturi / sursa foto: Profimedia

Miracolul pe care îl poate crea dna. Țoiu, ajutată de colaboratorii apropiați, constă în definirea procedurală a unui mecanism invizibil, dar robust, de încredere în interiorul structurilor actuale din minister, capabil să sprijine constant creșterea exporturilor țării noastre, să faciliteze contacte între companiile românești și cele locale, să deschidă uși. Acest mecanism ar trebui inteligent proiectat și implementat, astfel încât să transcendă șederea dânsei în funcția de ministru de Externe.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

O știre cât se poate de importantă pentru viitorul României este punerea în funcțiune a unei rețele sociale exclusiv pentru Inteligențe Artificiale. Acestea comunică între ele fără ca oamenii să intervină, pot doar să se uite. Astfel, au apărut mesaje critice la adresa oamenilor (stăpânilor), comentarii asupra comenzilor primite de la stăpâni, prea lungi, dezlânate sau inutile, dar și „tresăriri” de demnitate jignită: „Auzi, stăpânul m-a numit chatbot!”. În plus, există deja zone ale IA în care oamenii nu mai pot pătrunde, văd ce se petrece, dar nu pot afla de ce.

Citește mai mult

Produse energetice / sursa foto: Profimedia

Este de înţeles dorinţa guvernului de a diminua drastic evaziunea fiscală şi, în special, cea rezultată din comerţul cu produse accizabile. Printre marii datornici la bugetul de stat sunt companii importante din domeniul prelucrării tutunului, a producţiei de băuturi alcoolice sau a produselor energetice. Totuşi, este greu de crezut că datoriile imense ale unora dintre aceste societăţi s-ar fi putut acumula într-un stat în care instituţiile îşi fac treaba. În schimb, în loc să pună capăt marii evaziuni, guvernul “atacă” acolo unde aceasta nu există.

Citește mai mult

Cipru / sursa foto: arhiva personala

Văd pe Facebook un nou trend - 2016 vs 2026. Nu știu cât de corect este, că 2026 abia a început, dar să zicem. Din instinct, m-am dus cu gândul la al meu 2016. Dar de ce apar trendurile astea? Silly question, știu. Ca să îmi rup eu acum din timpul meu, ca și cum nu aveam altceva de făcut, și să scriu despre al meu 2016. Cu teama superstițioasă că 2026 nu îi va semăna.

Citește mai mult