Modelul Berlin, speranță pentru România: cu o prezență record de 84 la sută la vot, Germania pune extremismul în carantină

Alice Weidel, liderul AfD, partidul extremei drepte (Profimedia Images)

Ziua de ieri a debutat cu o doză consistentă de indecizie: 1 din 5 alegători se declarase nehotărât în privința scrutinului și a viitorului cancelar. Dar, odată cu trecerea orelor, situația s-a mai schimbat, iar prezența la vot a atins un record de 84 la sută.

După o campanie electorală scurtă, haotică și pe alocuri disperată, ziua alegerilor a constituit o adevărată ușurare pentru toată lumea, dar mai ales pentru partidul conservator CDU, care, surprinzător sau ba, a triumfat la aceste alegeri parlamentare anticipate care se anunțau cel puțin problematice. 

Partidul lui Merkel și al urmașului ei, Friedrich Merz, a obținut un 28,4 la sută (209 mandate), cam așa cum preconizaseră și sondajele. Merz abia așteaptă să-și ocupe noul post și să implementeze reformele promise.

Pe locul doi se află partidul de extremă dreapta AfD, cu un procent record de 20,4% (149 de mandate) și pretenții de a fi deja parte integrantă a „establishmentului”. Un rezultat, într-adevăr, istoric, din păcate - și asta în ciuda numeroaselor proteste recente convocate sub deviza „Nie wieder 1933” („1933 nu se poate repeta!”)

Cât despre social-democrații de la SPD, partidul lui Olaf Scholz, aceștia au fost aspru sancționați de către alegători, rezultatul fiind cel mai slab din 1949 până în prezent: 16,4 la sută (119 mandate). Scholz și-a asumat totuși întreaga responsabilitate, repetându-și disponibilitatea de a face parte din viitoarea coaliție pro-europeană.

Verzii ocupă poziția a patra, cu 12,2 la sută (90 mandate), iar partidul Stângii (Die Linke), cea de-a cincea, cu un 8,9 la sută (62 de mandate). 

Die Linke a fost surpriza absolută a acestor alegeri, singurul dintre partidele pro-europene preferat de către tinerii utilizatori de TikTok: în ciuda (sau poate și grație) prezenței veteranilor Gregor Gysi & Bodo Ramelow, care au militat în mod clar pentru politici sociale, împotriva înăspririi politicilor migratorii și mai ales împotriva popularității galopante a AfD. Cu toate acestea, niciunul dintre celelalte partide nu dorește o coaliție cu Die Linke.

O altă surpriză - una extrem de binevenită - a fost rezultatul obținut de Partidul liberal FDP, care nu a atins pragul de 5 la sută, și care, în consecință, nu va fi reprezentat în Bundestag; o chestiune binevenită deoarece acest partid, dar mai ales al său lider, Christian Lindner, nu doar a îngreunat constant colaborarea în cadrul coaliției semafor, ci a fost responsabil de destrămarea acesteia.

Un alt partid care își vede oarecum periclitată prezența în Bundestag este BSW, Uniunea Sahra Wagenknecht (cu un firav 5 la sută). Acesta este partidul ex-divei de stânga Sahra Wagenknecht, care s-a distanțat tovarășii săi în ianuarie 2024 pentru a-și forma propria uniune, dar nu reușește să convingă - nici prin cultul personalității, nici prin politicile sale extrem de ambigue ca orientare.

Acum, cea mai probabilă coaliție, dacă nu chiar unica posibilă în condițiile în care toate partidele au exclus categoric o colaborare cu AfD, este următoarea: CDU - SPD - Verzi, o coaliție de tip Kenia, cu un total de 395 de mandate. Cu un AfD izolat în opoziție, dar, desigur, mereu deschis la posibile colaborări.

Prezența Verzilor într-o posibilă coaliție fusese respinsă de Markus Söder, ministrul CDU-CSU al Bavariei, iar Merz își dorise doar 1 partener de coaliție, pentru a facilita implementarea programului de guvernare și a evita situațiile din coaliția precedentă, însă părerile și dorințele pot și trebuie să se schimbe.

Este clar că va fi nevoie de compromisuri din partea CDU, SPD & Verzi, îndeosebi în contextul geopolitic actual, în care unitatea partidelor pro-europene este vitală. Căci Merz a afirmat acum câteva zile că a venit timpul ca Europa să devină independentă, din diverse puncte de vedere. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp