Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De trei ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Modelul economic de tip Caritas propus României se apropie de final

Bani - FOTO: Inquam Photos

(Foto Inquam Photos)

Primul atac la care am luat personal parte a fost, în aprilie 2017, la conferința organizată de către Consiliul Concurenței la Palatul Parlamentului destinată a marca împlinirea a douăzeci de ani de la adoptarea Legii Concurenței în România. Invitat în panelul din care a făcut parte și subsemnatul a fost actualul ministru de finanțe, dl. Eugen Teodorovici. Adoptând un ton care l-ar face invidios cred până și pe Corneliu Vadim Tudor, acesta a acuzat direct Uniunea Europeană și Banca Mondială de comportamentul avut față de România. Sunt convins că înregistrarea există pe undeva la o adică. Mărturisesc că, pe moment, am fost de-a dreptul consternat. 

Timpul a trecut și rolurile se pare că s-au schimbat. Propriul Guvern atacă de ceva vreme mediul de afaceri. Ținta predilectă: multinaționalele. Dar nu numai. Cad rând pe rând: bănci, firme de telecomunicații, din sectorul de energie, din comerț. Brațul armat al statului fie că se numește Ministerul de Finanțe, ANAF, Consiliul Concurenței sau Comisia de Prognoză scoate din sertare schelete puse din timp la păstrare. Scopul este unul singur: bani la buget. Cât mai mulți bani la buget pentru a acoperi Caritasul național propus de un model economic fantezist, ca să utilizez cel mai soft termen. Salarii mărite substanțial pentru mai tot sectorul bugetar, fără nicio legătură cu performanța, punct de pensie majorat și el semnificativ, toate pentru că „la asta ne-am angajat prin programul de guvernare: să reducem decalajul României față de media europeană”. E de prisos să spun că același program de guvernare prevede, pe un anumit slide frumos colorat, un deficit bugetar mult mai mic decât cel înregistrat. Pe alt slide e desenat Fondul Suveran de Investiții. De ce afirm că de fapt e vorba de un Caritas propus ca model de dezvoltare? Simplu, pentru că efectele economice cuantificate la nivelul bugetului se bazează chipurile pe factori de multiplicare. Niciunde argumentați științific. La Caritasul domnului Stoica factorul de multiplicare era 8, dacă memoria nu mă înșală…

Și ca lucrurile să semene cu acuratețe maximă, unul din părinții modelului economic actual afirmă că preferă cash-ul, banul în plic. Exact cum se duceau și se luau banii de la Caritas, Gerald și alte escrocherii în spatele cărora se aflau alte persoane. Iar omul care preferă banul în plic citesc că adulmecă postul de Guvernator al Băncii Naționale. Campioni mondiali la umor negru, nu credeți?

Siluirea mediului privat de afaceri în detrimentul bugetului, sectorului bugetar și cetățeanului nu va aduce nimic bun. Investitori privați se gândesc din ce în ce mai serios să șteargă România de pe radarul lor. Iar principiul vaselor comunicante la scară macroeconomică face ca acumularea deficitelor din ce în ce mai mari să se reflecte în alte zone: curs valutar, inflație etc. Astfel că toate creșterile salariale nesustenabile în fapt economic vor fi mai devreme sau mai târziu anulate. Și va veni o vreme când nici banii pentru cumpărarea plicului s-ar putea să nu mai ajungă…

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Asta cu numirea pușcăriașului valcov guvernator al bnr ar fi una dintre cele mai mari nenorociri. Și nu este imposibil. Țara este condusă de tâlhari cu slugi reardate. Suntem rușinea omenirii! Sincer, mă mir și mă îndoiesc, din ce in ce mai mult de ue!
    • Like 1
  • Mafia PSD-ALDE din România trăiește din taxele TALE.
    • Like 3
  • Delia MC Delia MC check icon
    Domnule, sunteți o Casandră pe care, evident, aproape nimeni n-o crede. Eu da, dar degeaba.
    Culmea, Fondul Suveran de Investitii. Sună că FNI. Dormi în pace în timp ce te furăm.
    • Like 1
  • Mi-ati adus aminte de anii Caritas-ului, perioada care a coincis cu casatoria mea si asteptarea primului meu copil. In fiecare zi, aveam discutii cu cunostintele noastre despre cati bani castigau unii la jocul asta piramidal. Cand auzeam cum isi vindeau casele, cu gandul ca vor scoate de 8 ori suma depusa, ma cruceam! Aveam in familie o persoana cu credibilitate mare, care garanta castigul, adica exact o situatie win-win, aratata de Dragnea. Tot ne indemna sa depunem si noi banii adunati la nunta, ca vom castiga. Eu si sotul ne puneam tot timpul problema: ca sa castigam noi, vor pierde altii banii lor. Intelegeam ca banii aia nu cad din cer, nu-i aduce Stoica de acasa, nu sunt bani tipariti aiurea si bagati in joc, sa ia fiecare jucator de 8 ori suma depusa. Tot timpul ma gandeam: de ce de 8 ori? De 2 ori, sau de 3 ori, nu era de ajuns? Nu, nu era de ajuns! Lacomia trebuia sa fie mare, cat mai mare, sa te gandesti numai la sume mari, sa nu-ti mai pese de ceilalti,care isi vor pierde economiile, casele, sa nu te mai intereseze viata altora. Asta e problema societatii romanesti: LACOMIA.
    • Like 4
    • @ Oroian Liliana
      Caritas a fost de fapt o copie după celebra schemă Ponzi apărută în SUA anilor '20. Lăcomia nu e o caracteristică românească, nici măcar prostia doar că la noi prostia e mai des întâlnită și e foarte prezentă și în cadrul așa ziselor elite. Nici măcar escrocherie nu le-am inventat noi.
      • Like 1
    • @ Oroian Liliana
      Asta este problema umanitatii in general noi doar abuzam de privilegiu.
      • Like 1


Îți recomandăm

iancu guda - andreearosca.ro

Iancu trăiește printre cifre. Biroul lui e mic și „decorat” cu o grămadă de lucruri care reflectă și preocupările, și pasiunile, și munca lui: pe un perete e un tricou semnat al echipei Viitorul Constanța și alte memorabilia legate de clubul creat de Gheorghe Hagi. Fotbalul e una dintre pasiunile lui Iancu, alături de înot.

Citește mai mult

Tinu Boșinceanu

„Plecarea în străinătate nu trebuie să fie un angajament pe viață, ca o căsătorie - eu sunt român în România sau eu am plecat și nu mă mai întorc înapoi. Societatea a devenit oricum mult mai fluidă și trebuie să privești obiectiv. Mi se pare că asta ar ajuta la întoarcerea mai multor oameni, care or să facă lucrurile mai bune. Și poveștile lor or să inspire”, crede Tinu Bosînceanu.

Citește mai mult