Sari la continut

De șapte ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Modelul economic de tip Caritas propus României se apropie de final

Bani - FOTO: Inquam Photos

(Foto Inquam Photos)

Primul atac la care am luat personal parte a fost, în aprilie 2017, la conferința organizată de către Consiliul Concurenței la Palatul Parlamentului destinată a marca împlinirea a douăzeci de ani de la adoptarea Legii Concurenței în România. Invitat în panelul din care a făcut parte și subsemnatul a fost actualul ministru de finanțe, dl. Eugen Teodorovici. Adoptând un ton care l-ar face invidios cred până și pe Corneliu Vadim Tudor, acesta a acuzat direct Uniunea Europeană și Banca Mondială de comportamentul avut față de România. Sunt convins că înregistrarea există pe undeva la o adică. Mărturisesc că, pe moment, am fost de-a dreptul consternat. 

Timpul a trecut și rolurile se pare că s-au schimbat. Propriul Guvern atacă de ceva vreme mediul de afaceri. Ținta predilectă: multinaționalele. Dar nu numai. Cad rând pe rând: bănci, firme de telecomunicații, din sectorul de energie, din comerț. Brațul armat al statului fie că se numește Ministerul de Finanțe, ANAF, Consiliul Concurenței sau Comisia de Prognoză scoate din sertare schelete puse din timp la păstrare. Scopul este unul singur: bani la buget. Cât mai mulți bani la buget pentru a acoperi Caritasul național propus de un model economic fantezist, ca să utilizez cel mai soft termen. Salarii mărite substanțial pentru mai tot sectorul bugetar, fără nicio legătură cu performanța, punct de pensie majorat și el semnificativ, toate pentru că „la asta ne-am angajat prin programul de guvernare: să reducem decalajul României față de media europeană”. E de prisos să spun că același program de guvernare prevede, pe un anumit slide frumos colorat, un deficit bugetar mult mai mic decât cel înregistrat. Pe alt slide e desenat Fondul Suveran de Investiții. De ce afirm că de fapt e vorba de un Caritas propus ca model de dezvoltare? Simplu, pentru că efectele economice cuantificate la nivelul bugetului se bazează chipurile pe factori de multiplicare. Niciunde argumentați științific. La Caritasul domnului Stoica factorul de multiplicare era 8, dacă memoria nu mă înșală…

Și ca lucrurile să semene cu acuratețe maximă, unul din părinții modelului economic actual afirmă că preferă cash-ul, banul în plic. Exact cum se duceau și se luau banii de la Caritas, Gerald și alte escrocherii în spatele cărora se aflau alte persoane. Iar omul care preferă banul în plic citesc că adulmecă postul de Guvernator al Băncii Naționale. Campioni mondiali la umor negru, nu credeți?

Siluirea mediului privat de afaceri în detrimentul bugetului, sectorului bugetar și cetățeanului nu va aduce nimic bun. Investitori privați se gândesc din ce în ce mai serios să șteargă România de pe radarul lor. Iar principiul vaselor comunicante la scară macroeconomică face ca acumularea deficitelor din ce în ce mai mari să se reflecte în alte zone: curs valutar, inflație etc. Astfel că toate creșterile salariale nesustenabile în fapt economic vor fi mai devreme sau mai târziu anulate. Și va veni o vreme când nici banii pentru cumpărarea plicului s-ar putea să nu mai ajungă…

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Asta cu numirea pușcăriașului valcov guvernator al bnr ar fi una dintre cele mai mari nenorociri. Și nu este imposibil. Țara este condusă de tâlhari cu slugi reardate. Suntem rușinea omenirii! Sincer, mă mir și mă îndoiesc, din ce in ce mai mult de ue!
    • Like 1
  • Mafia PSD-ALDE din România trăiește din taxele TALE.
    • Like 3
  • Delia MC Delia MC check icon
    Domnule, sunteți o Casandră pe care, evident, aproape nimeni n-o crede. Eu da, dar degeaba.
    Culmea, Fondul Suveran de Investitii. Sună că FNI. Dormi în pace în timp ce te furăm.
    • Like 1
  • Mi-ati adus aminte de anii Caritas-ului, perioada care a coincis cu casatoria mea si asteptarea primului meu copil. In fiecare zi, aveam discutii cu cunostintele noastre despre cati bani castigau unii la jocul asta piramidal. Cand auzeam cum isi vindeau casele, cu gandul ca vor scoate de 8 ori suma depusa, ma cruceam! Aveam in familie o persoana cu credibilitate mare, care garanta castigul, adica exact o situatie win-win, aratata de Dragnea. Tot ne indemna sa depunem si noi banii adunati la nunta, ca vom castiga. Eu si sotul ne puneam tot timpul problema: ca sa castigam noi, vor pierde altii banii lor. Intelegeam ca banii aia nu cad din cer, nu-i aduce Stoica de acasa, nu sunt bani tipariti aiurea si bagati in joc, sa ia fiecare jucator de 8 ori suma depusa. Tot timpul ma gandeam: de ce de 8 ori? De 2 ori, sau de 3 ori, nu era de ajuns? Nu, nu era de ajuns! Lacomia trebuia sa fie mare, cat mai mare, sa te gandesti numai la sume mari, sa nu-ti mai pese de ceilalti,care isi vor pierde economiile, casele, sa nu te mai intereseze viata altora. Asta e problema societatii romanesti: LACOMIA.
    • Like 4
    • @ Oroian Liliana
      Caritas a fost de fapt o copie după celebra schemă Ponzi apărută în SUA anilor '20. Lăcomia nu e o caracteristică românească, nici măcar prostia doar că la noi prostia e mai des întâlnită și e foarte prezentă și în cadrul așa ziselor elite. Nici măcar escrocherie nu le-am inventat noi.
      • Like 1
    • @ Oroian Liliana
      Asta este problema umanitatii in general noi doar abuzam de privilegiu.
      • Like 1


Îți recomandăm

Arsenie. Viața de apoi

„Constatarea cea mai sumbră, după experiența asta, e că oamenii se lasă foarte ușor manipulați pe fondul de nevoie intimă religioasă și că ne îndreptăm, cumva și din analfabetism istoric sau din necunoaștere, către valorizarea acestor formule autoritare antioccidentale, antieuropene conspiraționiste care sunt în spațiul public din ce în ce mai puternice. Și asta vom vedea la alegerile de anul viitor cu ce o să se soldeze”, a concluzionat Alexandru Solomon.

Citește mai mult

Apă de băut

Copil fiind, înainte de 1990, „recrutam” câte un adolescent mai vânjos din cartier ca să cărăm sacoșele cu 10-12 recipiente din sticlă, pe care le dădeam goale și le aduceam acasă pline cu apă minerală. Vecinul se alegea cu o monedă sau un biscuit Poiana. Dacă știa să negocieze mai bine, primea cu împrumut mingea mea de fotbal, câteva ore.

Citește mai mult