Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Modelul nesustenabil de dezvoltare a României

Am scris într-un articol precedent despre efectele nocive ale apăsării exclusive a pedalei consumului concretizate în amplificarea excesivă a unor deficite. Voi relua aceeaşi temă subliniind alte câteva aspecte, cred eu, importante.

Creşterea nivelului de trai constituie, în mod evident aş spune, obiectivul oricărui model economic propus unei ţări. Din această perspectivă apare ca şi consecinţă logică că majorarea veniturilor cetăţenilor, fie ei în postura de salariaţi bugetari sau de pensionari reprezintă în sine o acţiune justificată. Numai că ceea ce experimentează de ceva vreme România nu este altceva decât un mecanism anormal economic de atingere a scopului evocat anterior. 

Stimularea exagerată a consumului atinsă atât pe cale fiscală, prin reducerea de taxe şi impozite, cât şi prin măsuri de natură socială, cum ar fi majorarea punctului de pensie şi a salariului minim creează o presiune bugetară imensă.

În condiţiile actuale finanţarea deficitelor în creştere pare necostisitoare câtă vreme ratele dobânzilor sunt încă, subliniez încă, la niveluri foarte reduse. Ce se va întâmpla însă în momentul în care costul finanţării va creşte? Evident, deficitele se vor amplifica. În ultima şedinţă a anului 2015 FED-ul a procedat la majorarea dobânzii de referinţă, prima mişcare de creştere după anul 2008.

Sunt în egală măsură surprins de miopia evidentă a tuturor specialiştilor, fie ei din Guvern, Bancă Naţională, etc. care uită că România se confruntă de ceva vreme, adică de mai bine de jumătate de an, cu fenomenul deflaţiei. Asta înseamnă că o creştere nominală de 5% să spunem a salariului minim sau a punctului de pensie reprezintă în realitate o creştere reală ceva mai mare, de circa 6,14% (cu 20% mai mare, nota bene!), dacă luăm în considerare rata anuală a deflaţiei din noiembrie 2015 publicată pe www.bnr.ro. În sinteză toate majorările nominale sunt în realitate mai mari în condiţii de deflaţie.

Din păcate însă majorarea salariilor în sectorul bugetar nu este fundamentată pe creşterea corespunzătoare a productivităţii muncii, corelaţie pe care orice student la ştiinţe economice o învaţă în primul an de facultate.

Ceea ce nu pot înţelege este politica Băncii centrale care, aşa după cum menţiona însuşi Guvernatorul său la un discurs susţinut în Aula Academiei de Studii Economice acum câtva timp, ar trebui să fie anticiclică. Ei bine, nu este. Ba, dimpotrivă. Rata dobânzii de politică monetară a rămas nemodificată, în timp ce rezervele minime obligatorii s-au redus în prima şedinţă de politică monetară din noul an.

Mecanismul sănătos economic, care nu generează şi amplifică dezechilibre, este cel bazat pe investiţii. Acestea trebuie să permită dezvoltarea competitivităţii economiei şi a produselor atât pe piaţa internă cât şi la export, creşterea gradului de automatizare, scurtarea ciclului de producţie precum şi optimizarea transportului (pe o reţea naţională actualmente dezastruoasă, atât rutieră cât şi feroviară). Pe această bază, se creează premisele majorărilor salariale fără afectarea echilibrelor macroeconomice după cum spuneam.

Că toată clasa politică a subscris modelului original de dezvoltare a României nu mă miră. Ceea ce nu pot înţelege este politica Băncii centrale care, aşa după cum menţiona însuşi Guvernatorul său la un discurs susţinut în Aula Academiei de Studii Economice acum câtva timp, ar trebui să fie anticiclică. Ei bine, nu este. Ba, dimpotrivă. Rata dobânzii de politică monetară a rămas nemodificată, în timp ce rezervele minime obligatorii s-au redus în prima şedinţă de politică monetară din noul an. Un alt impuls, dacă mai era nevoie pentru consum, via credite de această dată...

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    subscriu...citeva observatii totusi. in fatza valului de "dezertari" din sistemul de sanatate, salarile trebuiau marite, dar sunt de acord ca nu dai doar morcovi, ci trebuie sa aratzi si batzul, criteriile de performantza. deci nu toata lumea primeste indiferent daca face ceva sau nu face. in al doilea rind, scaderea GENERALIZATA a taxelor a fost o greseala imensa. sunt de acord ca la mincare trebuia scazut TVA...dar poate nu asa mult...si ca TVA trebuia adus la un nivel mai normal ca sa eviti cit mai mult evaziunea...dar de aici la a scadea taxa pe benzina/energie, in momentul in care preturile la petrol si gaze s-au prabusit pur si simplu e o mare tampenie... o masura anticiclica ar fi fost sa maresti taxele la combustibil acum, si sa le scazi cind pretul la energie va creste...de asemenea, o alta oportunitate pierduta e cresterea acizelor si redeventelor la gazele de productie interna...e inadmisibil sa dai de pomana gazele naturale la compania care conroleaza robinetul atita vreme cit investitiile (scot din discutzie noile descoperiri din marea neagra) sunt aproape inexistente...si atunci pt ce sa permitzi ca romgazul si rompetromul sa treaca in profit ceva artificial care nu are nici o legatura cu factorii economici??
    • Like 0
  • Un articol cu un subiect extrem de interesant si important pentru economia Romaniai. Imi permit sa fac cateva mici comentarii:
    Sunt de acord cu dumneavoastra ca masuri precum reducerea taxelor si impozitelor si majorarea punctului de pensie pun o presiune semnificativa asupra deficitului bugetar si datoriei publice. As adauga ca aceste masuri sunt extrem de imprudente mai ales avand in vedere evolutia demografica catastrofala pentru sustentabilitatea finantelor publice in Romania: fertilitatea redusa cuplata cu emigratia va duce la o scadere seminificativa a raportului muncitori-pensionari.
    In ceea ce priveste cresterea salariilor in domeniul public, s-ar putea ca lucrurile sa nu fie atat de clare. Ar mai trebui sa ne uitam la niste date sa vedem daca in ultimii 4 ani acestea au fost majorate in ton cu cresterea economica din Romania. In plus, salariile publice au fost reduse cu 25% in 2010 (o cifra exagerata in comparatie cu scaderea economica) si aceste au fost reintregite doar treptat (deci mai ramane si ceva "dobanda" de platit acolo). Repet, trebuie vazute niste cifre.
    In fine, in ceea ce priveste masurile de politica monetara, nu sunt de acord cu dumneavoastra. O dobanda scazuta stimuleaza consumul prin creditare, dar ar trebui sa stimuleze si investitiile avand in vedere ca si acestea pot fi realizate pe baza de credite bancare. In plus, asa cum ati observat si dumneavoastra, Romania se confrunta cu o deflatie care urca rata reala a dobanzii undeva la peste 2.75%, mult peste ceea ce se practica in alte economii emergente. Obiectivul de politica monetara al BNR este mentinerea inflatiei in jurul valorii de 2.5%. Ori, practicarea unei dobanzi nominale mai mari ar duce la o inflatie si mai redusa decat este in prezent prin deprimarea cererii. Acest lucru ar fi in contradictie cu obiectivul BNR. In plus, o reducere a dobanzii ar duce la deprecierea monedei nationale in raport cu euro.
    O seara buna!
    • Like 0
  • Multumesc tuturor celor care ati postat comentarii pe marginea opiniei subsemnatului prezentata in articol.
    Ma simt dator sa fac minimale precizari, ultimele de altfel pe marginea celor semnalate:
    1) e adevarat ca am omis ca suntem tara in care fiecare dintre noi se pricepe la absolut tot. Personal nu imi dau cu parerea decat acolo unde am o minimala expertiza.
    2) scoala, mai ales cea superioara nu face rau nimanui, cel putin medical nu exista studii in acest sens. In opinia mea (pe care probabil o voi dezvolta mai tarziu) scoala primara prost conceputa este cea care deformeaza omul, restul e numai propagarea ulterioara a unei "setari" initiale deficitare. Ca argument al celor mentionate va invit sa cititi cum inteleg unii dintre cititori sa se adreseze altora, ignorand minimale reguli de bun simt. Desigur e vina educatiei initiale (si a familiei probabil) si nu a celei ulterioare
    3) majorarea veniturilor populatiei nu creeaza/majoreaza deficite NUMAI DACA se recupereaza INTEGRAL din sporul de taxe si impozite generat ca efect direct al masurii in sine (tva, cass, impozit pe profit, etc.) Experienta bugetara a altor tari arata ca acest lucru nu se realizeaza in practica, veniturile bugetare suplimentare fiind inferioare cheltuielilor bugetare majorate. Acest lucru se explica partial prin neplata la timp a obligatiilor bugetare, export de profit al multinationalelor (preturi de transfer), samd.
    • Like 1
  • Am o curiozitate , celebrul economist Hrebenciuc junior mai preda nu de alta dar e cu un picior in parnaie si ce preda , cioace , smenuri , combinatii ,,guzgăneli " rozalii desigur . Presimt ca va revolutiona teoriile economice prin studiile stintifice pe care le va scrie la......desigur girate stintific de un eminent......
    • Like 1
  • Realitatea . plusvaloarea in Romania o vede doar patronul , al meu tocmai ce sia completat colectia de masini cu un Mercedes E Clase , normal ca nu a mai avut bani sa mareasca salariile putu , pardon , salariatilor .
    P.S. Adevarul de ieri titreaza ,, Lista rusinii " clasamentul mondial al universitatilor , ale noastre ca brazii Babes Bolyai locul 621 .............A,S,E, onorant loc 1839 ,asa scoala asa economie .
    • Like 1
  • Va puteti informa chiar din Ziarul Financiar despre ponderea salariilor din P.I.B. in scumpa noastra tara plina de puturosi , ma refer doar la angajati desigur , de doar 35 % comparativ cu tarile din vest cu o pondere in jur de 50 %
    • Like 2
  • Domnule Dinu, eu nu stiu ce pregatire aveti dvs. si nici la ce facultate de ştiinţe economice se învaţă în primul an corelatia dintre salariile bugetarilor si productivitatea muncii. Productivitatea muncii cui, daca tot veni vorba?
    Va propun însa o simulare babeasca: se maresc salariile unui numar de bugetari. Ca urmare, oamenii din acest grup, care pâna acum se hraneau cu pâine si apa (gen) ;), acum îsi permit sa-si cumpere si o bucata de brânza si o rosie.
    În acest fel, sustin afacerea ciobanului si a taranului, acestia având mai multe vânzari si implicit mai multi bani. Ciobanul îsi cumpara o masina de teren iar agricultorul îsi construieste o sera. În acest fel stimuleaza industria producatoare de masini (sau doar vânzarile de masini, dar oricum e bine pentru ca se platesc impozitele aferente), respectiv constructiile. Si asa mai departe. Beneficiaza toata lumea, inclusiv statul, prin impozitele percepute atât de la afacerile nou înfiintate cât si de la cele care se dezvolta. Asa ca da, statul îsi poate plati bugetarii si înca iese în profit. Ba chiar, la urmatoare rotatie a capitalului, poate mari din nou salariile si stimula un alt sector, de ex. turismul.
    Antiteza acestui fenomen este politica de austeritate, care nu a dus niciodata la redresarea economiei, ci dimpotriva, dupa cum am putut-o simti pe pielea noastra în ultimii zece ani.
    • Like 3
    • @ Alexandru Diaconescu
      Domnule Diaconescu, daca ati da click pe linkul "cine suntem", cautan numele meu ati vedea exact la ce facultate sunt. Ca sa stiti la ce facultate de stiinte economice se invata corelatia e o alta conditie simpla de indeplinit: s-o fi urmat...
      • Like 0
    • @ Eduard Dinu
      Si daca tot veni vorba de facultate,de cati prosti cu diplome trebuie sa mai producem domnule profesor,de masteranti,de doctoranti?Cand eram eu la facultate,abia daca intrai cu 9,acum cu dosar esti gata student,daca ai memorie buna si cumperi cartile profesorului ai trecut examenul,si termini facultatea la cu,,taxa,,la Stat,ai o pila mica in minister,ajungi pe un post de conducere sau pe acolo bagator de seama si nenorocesti cu ,,datele tale statistice,, si ,,programele tale aberante si fara o logica economica reala,,o tara intreaga.Asi dori din partea dumneavoastra(profesorilor universitari) chiar sa luati atitudine cand cineva din guvern face confuzii grave intre persoanele care castiga salariu mediu pe economie si clasa de mijloc a societatii.sa le spuna cineva ca unul este termen economic iar altul este termen sociologic.cat despre politica BNR,aceea de a pastra rata dobanzii mari=profitul ei.Strategia:preconizata criza mondiala sa nu o gaseasca cu rezervele scazute.scaderea plafoanelor?sa nu se mai repete istoria din 2008 cand bancile s-au plans ca au rezervele prea mari si ne-am imprumutat pentru ele.a dat cam tarziu drumul la creditare..dupa ce a omorat in 2008-2010 o gramada de firme mici si mijlocii si a descoperit in 2012 ca principala menire a unei bancii este sa dea credite(de aia se numeste institutie de credit) si nu cum apostrofa romanii prin anii '95 -2004 ca isi cumpara produse electrocasnice prin credit cu buletinul.
      • Like 0
    • @ Eduard Dinu
      Va multumesc pentru raspuns. Eu aveam impresia ca articolul dvs. se adreseaza si nespecialistilor. De aceea speram sa va coborâti la nivelul meu si sa-mi argumentati punctual ce e gresit în simularea pe care am prezentat-o.
      • Like 0
    • @ Alexandru Diaconescu
      Mecanismul descris de dumneavoastra functioneaza perfect doar daca va ganditi ca preturile raman constante. Urmarind logica dumneavoastra "se maresc salariile unui numar de bugetari. Ca urmare, oamenii din acest grup, care pâna acum se hraneau cu pâine si apa (gen) ;), acum îsi permit sa-si cumpere si o bucata de brânza si o rosie. În acest fel, sustin afacerea ciobanului si a taranului, acestia având mai multe vânzari si implicit mai multi bani." Daca ciobanul si taranul se hotarasc nu sa produca mai mult, ci sa creasca preturile (doar exista cerere si in plus ciobanul si taranul nu pot produce mai mult de pe o zi pe alta ca nu au cu ce), atunci argumentul dumneavoastra nu mai functioneaza. In plus, mecanismul Keynesist corect explicat de dumneavoastra dureaza un timp pana face rotatia completa si banii se intorc la stat. Daca statul are deficit bugetar, de unde plateste salarii mai mari bugetarilor in prezent? Le plateste pe datorie? Cine crediteaza statul? La ce pret? Au fost practicate in multe tari asemenea masuri de stimulare prin politici bugetare, dar ele nu pot functiona la nesfarsit. Se poate ajunge la inflatie ridicata si foarte ridicata, datorii publice nesustenabile, costuri extrem de ridicate de rambursare a datoriei etc. Uitati-va prin ce trece Brazilia acum, dupa cativa ani de stimul bugetar: inflatie ridicata, costuri mari de rambursare a datoriei publice, caz clasic.
      • Like 0
  • Investiţii, productivitate şi competitivitate sunt cuvintele pe care le rumegă în spatiul public toţi teoriticienii capitalismului DIN ROMÂNIA. În teorie, aşa au stat lucrurile în lume, dar atunci când lumea capitalistă avea concurenţă. La comunism mă refer. După căderea comunismului, capitalismul a devenit inuman, sălbatic şi nesimţit. Nu mai există nicio legătură între productivitate şi salariu, o spun unii mai pricepuţi ca dumneata. Unii care plătesc salarii în SUA... În articolul RIDICAŢI-VĂ, CAPITALIŞTI (The New York Times), Peter Georgescu, un milionar de origine română, fost preşedinte la WPP Group, ne spune următoarele: Înainte de anii 70, atât salariile cât şi productivitatea creşteau. Astăzi, cea mai mare parte din ceea ce se câştigă prin productivitate se duce la acţionari, nu la salariaţi. Şi mai spune multe alte lucruri interesante. În România, ţărişoara noastră, cum o fi? Hai să vedem. Petrolistul roman de la OMV PETROM este mai productive decât petrolistul austriac, dar câştigă de 5 ori mai puţin; electricienii români de la ENEL, E.ON sau CEZ sunt tot atât de productivi ca şi cei de la firmele de mai sus care lucrează în VEST; lucrătorii de la Mega Image, Cora, Carrefour etc din România sunt mai productivi decât colegii lor din Vest, dar câştigă de 10 ori mai puţin (salariul minim pe economie + bonuri de masă). Nu mă credeţi? Uitaţi-vă pe profiturile realizate de aceste firme în România şi în Vest... Apoi uitaţi-vă pe salariile pe care le dau în România şi în Vest... Nu mai prostiţi lumea, bre! Vă plătesc bine multinaţionalele pentru propaganda pe care o faceţi? Dar despre firmele occidentale care ne fac autostrăzi în România la preţuri mai mari decât în ţările de origine, cu muncitori români plătiţi de 10 ori mai puţin, ce ziceţi? Productivitate... Competitivitate.. Seriozitate...TEORIE, BRE! Aţi învăţat capitalismul după mauale expirate, nu mai sunt valabile teoriile matale din anii 70. Vă trimit iar la Peter Georgescu... Nu ne mai prostiţi, nu vă mai bateţi joc de noi, lăsaţi-ne în durerea noastră. Vă rugăm.
    • Like 3
    • @ Constantin
      Se pare ca aveti o durere profunda. De ce nu incercati niste medicamente....capitaliste?!
      • Like 0
    • @ Eduard Dinu
      Am crezut că o să primesc un răspuns mai aplicat. Înţeleg că nu va riscaţi... Mai aveam o observaţie: creşterea salariului minim pe economie nu pune presiune pe buget, ci creşte bugetul. Presiunea este pe angajatorii privaţi. Acest salariu nu are legătură cu bugetarii şi bugetul... Salariul bugetarilor este reglementat de o altă lege. Prin creşterea salariului minim pe economie, cresc un million şi ceva de salarii din privat iar statul încasează mai mult la buget (prin impozit, CASS, CAS, fond şomaj). Deci, bugetul creşte.... Nu-i presiune pe buget! Ce povesteşti mata aici? Presiunea este pe privatul care nu vrea să plătească după productivitatea muncii, cel care nu vrea să împartă profitul cu salariaţii săi. Cum bine spune Peter Georgescu, un practician al capitalismului. Presiunea este pe angajatorii şmenari de la Carrefour, de exemplu, care realizează profituri mai mari ca în ţara de origine, dar plătesc muncitorii de 10 ori mai puţin (salariul minim pe economie+bonuri de masă). Cum explicaţi aceste anomalii din peisajul românesc? Carrefour este doar un exemplu. Să nu spun şi că litrul de lapte de la noi este mai scump ca în Franţa sau Germania ... Explică-i teoria mata, despre productivitate şi salariu, unui lucrător de la OMV Petrom. Să vedem ce profit are firma în România, ce profit are în Austria, ce salarii plăteşte în România şi ce salarii plăteşte în Austria. Să vă auzim...
      • Like 3
    • @ Constantin
      Dati-mi voie in primul rand sa nu va spun "mata" nefiind raportat la anii '70 invocati de dvs. in prima interventie. E treaba Dvs. daca va identificati cu acea epoca, de altfel transpare nostalgia pe acele vremuri din randurile scrise.
      Cat despre raspunsul mai "aplicat" imi pare rau s-o spun dar se vede ca va lipseste baza economica elementara. Profitul este diferenta dintre veniturile totale si cheltuielile totale in care intra, EVIDENT, si cheltuielile cu personalul. Asa ca pe cale de consecinta LOGICA salariile mici acordate angajatilor romani determina profiturile mari ale "smenarilor" (alt cuvant pretios...) si nu invers cum inginereste confundati Dvs. (si nu mata)
      • Like 1
    • @ Eduard Dinu
      Îmi cer scuze pentru "mata", nu înţeleg de ce vă deranjează. Mata este un pronume personal familiar de politeţe, nici vorbă de ironie sau altceva. Am crezut că în familia Republica se permite. Dacă eram ironic vă spuneam mătăluţă sau tălică. Nu înţeleg LOGICA dumneavoastră: salariile mici acordate angajatilor romani determina profiturile mari ... Păi dacă un km de autostradă realizat de firma italiană este de trei ori mai scump decât în Italia iar salariile muncitorilor de 10 ori mai mici, profitul nu se realizează doar din salariile mici, ci şi din preţurile mari pe care le practică "investitorul" (nu-i mai spun şmenar). Cum se restabileşte echilibrul dintre câştigul investitorului şi salariul muncitorului? În teoria dumneavoastră vine de la sine (prin creşterea productivităţii...), dar în practică lucrurile nu stau aşa. Situaţia reală este următoarea: într-o ţară cu productivitate mica, investitorii realizează profituri mai mari decât în ţările cu productivitate mare. Aşa-i normal? Nu vi se pare că munca nu este plătită nici la productivitatea realizată? Că este un jaf? Cine echilibrează lucrurile? Într-o mica măsură, salariul minim pe economie... Asta-i durerea şmena, pardon, investitorilor. La ei în ţară se ajunge pe Marte, iar la noi se intră în Epoca de piatră. Şi mai am o întrebare: de ce muncitorul român este productiv în Vest, dar nu reuşeşte în România? LA ACELAŞI ANGAJATOR! OMV, Carrefour, Telecom, Orange, Vodafone, Cora, Mega Image, EON, ENEL, CEZ, GDF SUEZ, Mital, Romcim, Ford, constructori de autostrăzi etc
      • Like 1
    • @ Eduard Dinu
      Să ştiţi că nu am nostalgii comuniste, eu am spus doar că acest capitalism a devenit inuman, sălbatic, decând nu mai are concurenţă. Nu întâmălător l-am citat pe Peter Georgescu, omul ăsta spune cam aşa: Opriţi-vă, nu mai jefuiţi salariaţii, daţi salarii adevărate după productivitate că ne paşte o nouă revoluţie, avem familii... Peter nu este un socialist, ci un capitalist pe care îl îngrijorează viitorul. Viitorul său şi al familiei sale. El simte că lumea nu mai poate răbda mult. Şi vorbeşte despre SUA...
      • Like 2
    • @ Eduard Dinu
      Scuze ca intervin,dar prin anii 70 s-a inventat un cuvant care azi e la moda:marketing-ul.Daca ati mai iesi un pic si din manualul elementar de economie si ati citi si strategiile de marketing ale lui Kotler,ati vedea ca piata de azi din Romania este exact descrisa de pe atunci.adica tendinta retailistilor de a domina piata si preturile,si ce sa vezi,inca din anii 70 se punea problema ca, acestia au intre ei intelegeri si vor sa devina monopol pe o piata,sa inpuna preturi producatorilor si distribuitorilor,ca vor sa-si formeze propriile canale de distributie,etc,etc.ceea ce se intampla in Romania.Iar in legatura cu salariu si productivitatea muncii,ele se pot calcula acolo unde se poate adica in industrie in functie de produsele vandute intr-un ciclu de productie.prin ce formula calculati productivitatea muncii unei casiere de la carrefour?prin suma incasata,prin numarul de clienti, prin timpul petrecut efectiv la casa de marcat?nu confundati productivitatea muncii cu eficienta muncii..mai am un exemplu:in IT un domeniu nou la noi de ce sunt salariile mai mari?credeti ca se produc asa pe banda rulanta programe,soft-uri?si ce te faci daca ai productivitate a muncii cum era inainte de 90 dar se lucra pe stoc?
      • Like 0
    • @ Constantin
      Anomalia apare din faptul ca statul nu intervine,,prin politici economice,,cum le place multora sa spuna de la guvern,gasind motive cum ca e piata libera,ca se intalneste cererea si oferta...Lucrurile acestea se intampla intr-o tara in care firma nu-si permite sa puna adaos comercial de 200% si sa nu o ia nimeni la intrebari,intr-o tara in care tot venitul multinationalelor se externalizeaza si nu le intreaba nimeni de sanatate,si raporteaza profituri mici tocmai pentru a plati mai putin angajatilor si la stat.aveti dreptate.nu vor sa le scada profitul lor pe care-l trimit afara.statul are cele mai multe parghii dar nu le foloseste:inspectia muncii,consiliul concurentei care la noi le ia aparea firmelor in loc sa fie invers si protectia consumatorilor.apropo stiati ca la noi consiliul concurentei a cerut acordul retailistilor sa infiinteze ,,pe anumite produse,,barometrul preturilor,,?imi plac si declaratiile retailistilor cand spun ca ei nu au intelegeri de pret si nu verifica preturile concurentilor,cand ei au de fapt departamete specializate pe acest lucru.vi se pare concurenta diferenta de pret de 0,5bani la anumite produse?dar cel mai elocvent:la carburant,vedeti diferente mari de preturi in firmele distribuitoare?eu nu.dar consiliul concurentei o vede si mai este ceva foarte important:legislatia care a fost facuta de ,,specialisti,,cu foarte multe portite de interpretare.
      • Like 1
    • @ Constantin
      Domnule Constantin, poate diferenta dintre salariile din Romania si alte tari UE se explica si prin nivelul de trai. Chiriile, transportul in comun, serviciile, restaurantele sunt de 4-5 ori mai scumpe in strainatate, iar sanatatea si educatia nu sunt gratuite, se platesc. Probabil ca mai raman insa diferente nefavorabile pentru muncitorii romani si dupa aceste ajustari. Dar poate trebuie sa luam in consideratie si investiile facute de multinationale: construirea de magazine, aprovizionarea lor, da de munca si altor oameni in afara de vanzatorii din magazinele propriu-zise. Nu zic ca nu aveti dreptate, dar discutia este mai nuantata.
      In plus, nu numai multinationalele platesc angajatilor salariul minim ci si patronii romani, firme de mici sau mari dimensiuni. Deci nu e vorba numai de capitalisti straini hrapareti...
      In ceea ce priveste comunismul, acesta s-a autodizolvat si autolichidat pe peste tot din cauza ineficientiei. Va reamintesc ca in Romania a avut loc o revolutie sangeroasa pentru indepartarea acestui regim si ca oamenii nu prea aveau ce sa manance (in afara cazului in care aveau relatii) si indurau privatiuni severe (lipsa caldurii, apei, luminii) inainte de 1990. Adica toti eram egali (in afara de nomenclatura), dar saraci.
      • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon elevi-

Educatori, învățători, profesori, cu toții sunt obosiți și fără chef. Dacă nu se urlă pe un etaj dintr-o școala, sigur se vorbește printre dinți. Dacă nu merg manipulările fine, sigur merg metode care sfredelesc sufletele celor mici cu replici grele. (Foto: Guliver/Getty Images)

Citește mai mult

Microsoft Envision Forum

Peste 800 de reprezentanți ai mediului de afaceri au luat parte, la București, la cea de-a VII-a ediție a Microsoft Envision Forum. În timpul conferinței, Gerd Leonhard - cunoscut futurist și autor, Raymond Campbell - fondator și CEO al Phulukisa Health Solutions și Cedric Dumont – aventurier și antreprenor au discutat despre transformarea digitală.

Citește mai mult