Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Modelul norvegian de luptă cu pandemia care inițial m-a derutat: aici n-a fost nevoie de covid-19 ca să reiventăm spălatul pe mâini

Covid în Norvegia

Foto: Stian Lysberg Solum/ AFP/ Profimedia Images

Ca mai toate țările din Europa (și nu numai), Norvegia a fost și ea lovită serios de noua criză a virusului, din fericire nu atât de ucigaș aici ca în sudul Europei. Aici totul a început odată cu sfârșitul vacanței de iarnă, vacanță pe care norvegienii o petrec în mod deja tradițional, cu mic cu mare, pe pârtiile de pe toți versanții Alpilor. Norvegia, cândva Cenușăreasă Europei, a reușit să se ridice în mai puțin de jumătate de secol peste toate vecinele ei mai avantajate de climă sau de geografie și nu doar petrolul a adus-o acum în topul celor mai bogate țări din lume, ci și altceva, greu de pus pe hârtie în puține cuvinte.

De precizat că odată ce și-a câștigat locul printre bogații lumii, acum Norvegia se luptă în fiecare an pentru prima poziție din topul celor mai fericite țări-popoare: conceptul de GNH (Gross National Happiness) câștigă aici din ce în ce mai mult teren în fața învechitului GDP (Gross Domestic Product).

Dar să revenim la Covid și la felul cum se vede pandemia de aici. Am urmărit reacția diferitelor popoare/ guverne la amenințarea virusului și am încercat să încadrez și Norvegia într-unul din cele doua modele consacrate. Unul al sudului Europei, latin, indisciplinat, prietenos, „cald”, inconștient și panicat, care a închis totul sub supravegherea poliției și a armatei, în timp ce numără zecile de mii de victime, al doilea, al nordului Europei, sobru, disciplinat, cerebral, rece, care nu se grăbește să ia masuri radicale, cu câteva excepții pe care populația le ia mai mult sau mai puțin în serios. 

Ei bine, Norvegia este ea în sine un alt model singular, care mă derutează. M-am minunat încă de la începutul „crizei” când, după o ezitare de vreo două săptămâni, guvernul a declarat cu naivitate (sau nu) că numărul de infectați este scapăt de sub control și asta ne-a panicat pe toți inițial. Au trecut săptămâni până am înțeles că, de fapt, numărul celor infectați este scapăt de sub control pe toată planeta, doar că niciun politician, altul decât cei norvegieni, nu va recunoaște sau afirma asta vreodată.

Când primul val de panică s-a declanșat, într-o singura zi au fost trimiși în permiterring (o formă de șomaj tehnic) zeci de mii de oameni, companiile panicate dând peste cap o economie de altfel destul de așezată. Reacțiile în lanț declanșate de panica inițială se vor opri probabil peste ani, țara de-abia începuse a declara timid că și-a revenit după criza începută în 2008.

Foto: Adrian Oncioiu

La o populație de aproape 5,4 milioane de locuitori, pandemia arata cam așa: total confirmați 6551 (din 127.305 testați - informație de pe 13 aprilie), 139 decedați (media primei sute de decedați este de 83 de ani, cea mai tânără victima 51 de ani), 511 medici/ personal medical confirmați pozitiv, 1272 carantinați. Femeile sunt afectate în proporție de 50,5%, cea mai mare sursă de infectare este locală, peste 3300, deși se pare că virusul a fost adus inițial din Austria (695 de infestați confirmați).

Ministrul sănătății din Norvegia, Bent Høie, a specificat că s-a încheiat primul „Hjemme-Påske”, și că populația ar trebui deja să ia în considerare viitoarea „Hjemme-Sommer”. Se ține foarte atent sub control rata de infectare care a fost coborâtă, ca urmare a instituirii unei izolări mai mult sau mai puțin convingătoare, de la la 2,5 la 0,7 (printre cele mai scăzute din lume), moment în care autoritățile consideră că au epidemia sub control.

Cum numărul îmbolnăvirilor și al deceselor nu a justificat panica inițială, se vorbește deja despre repornirea Norvegiei. Se va începe cu grădinițele și clasele mici, pe 20 aprilie, restul școlilor fiind programate să înceapă pe 27 aprilie și restul țării gradual, în funcție de evoluția generală. Magazinele au rămas deschise, au fost însă închise aici frizerii, cabinete de cosmetică, cabinete dentare. Deși a fost recomandată izolarea, magazinele sunt destul de pline, înaintea Paștelui nu am văzut nicio diferență față de normal, cu excepția dozatoarelor de dezinfectanți care au apărut peste tot. Copiii parcă sunt mai mulți decât niciodată atât pe-afara, la joacă, cât și la cumpărături, alaturi de părinți sau bunici. Nu am văzut oameni să poarte măști, doar câte un italian-expat sau vreun imigrant arab își mai trag timid fularul peste gură. Lumea își vede de alergatul sau plimbatul în parcuri, bătrânii lor, mult mai bătrâni decât ai noștri, se uita la etichetele lipite pe bănci pentru identificarea potențialei surse de contaminare și se așază nedumeriți. Viața continuă relativ normal, deși restaurantele și cafenelele sunt închise, cine poate lucrează în regim de „home-office”, cine nu se evita grijuliu în jurul dozatoarelor de cafea.

Cum modelul norvegian nu se potrivește niciunuia din cele ale restului Europei, urmăresc cu interes evoluția epidemiei, așteptând ca totul să se termine și viața să-și reia aici cursul normal.

Foto: Adrian Oncioiu

Vreau să menționez neapărat că modelul asta NU este aplicabil în alta parte decât aici. Densitatea populației este extrem de scăzută (de zeci de ori mai mică decât în restul Europei), orașul în care trăiesc este aproape la fel de întins ca un județ de pe la noi, se trăiește la case, foarte rare sunt blocurile, nu exista enormitățile cu zeci de etaje de pe la noi. Se dă foarte rar mâna, îmbrățișările sunt chiar mai rare, se păstrează din reflex spațiul intim-personal, este ceva extrem ca un om să scuipe pe stradă și nu am văzut pe nimeni niciodată să-și sufle nasul cu mâna, după care să se șteargă pe pereții clădirilor, pe interiorul buzunarelor sau pe turul pantalonilor. Dozatoarele de dezinfectanți și săpun există (și sunt pline) dintotdeauna, nu a fost nevoie să moară oameni că să se reinventeze spălatul pe mâini. Nu am întâlnit aici oameni care să ți se bage în suflet și să-ți sufle în nas obiceiul de a NU se spală pe dinți sau damful meniurilor usturoiate de la prânzul de alaltăieri.

Nu aștept nicio schimbare dramatică odată cu trecerea crizei nici în Romania, nici în Norvegia și nici aiurea pe glob. Dacă se va schimba ceva, schimbarea va fi destul de lungă, ca mai toate schimbările prin care umanitatea a trecut până acum. Cred că nu este de fapt decât o repetiție pentru crizele care vor veni, o parte a unui „nou normal” cu care atât noi, cât mai ales generațiile viitoare va trebui să ne obișnuim.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Delia MC Delia MC check icon
    Nu mă mir. Ca țară bogată, au una din cele mai ridicate cifre de testare/milion de locuitori.

    Una-i să faci plimbări cu familia ori solitare alta-i să mergi cu gașca la grătar. Una-i să locuiască aproape toți la case și alta in monstruozitățile de blocuri. Una-i să aibă toți deprinderi de igienă, alta să scuipe unde apucă.

    Măsurile se iau 100% în speranța că vor fi respectate 90%. Cu un plus de originalitate românească, nelipsita hârtie...Dacă nu-i sperii un pic pe oameni, ei n-o iau în serios.
    Măsurile au fost luate în fiecare stat pornind de la comportamentul social, observând cum se comportă după 2-3 zile. Merge, rămâne așa, nu, înăsprești. Pe neamț nu-l ții în veci și pururi în casă: e obișnuit să facă sport și asta ajută și la imunitate (în parc e voie dar nu-i voie să te pui pe bancă). Italienii cu al lor #milanononsiferma au contribuit din plin la situația din Europa: 2 săptămâni încheiate au dat cu tifla virusului pentru ca apoi să fie pe dos. Ei NICI ACUM nu respectă regulile de distanțare, se vede în numărul mereu mare de noi infectați și decese. Românii se comportă cum știm, de aia trebuie să stai cu gura, armata și poliția pe ei.

    Norvegienii sunt mai retrași, iernile sunt lungi și aspre, nu au acea dorință de a se aduna pentru a discuta nimicuri.

    Plus încrederea în stat și în știință. Dacă numai o mică parte cred parascoveniile din net în loc să dea crezare oamenilor de știință, dacă și televiziunea joacă rolul de răspândac ale teoriilor abracadabrante, atunci ești nevoit să-i aperi pe oameni de ei înșiși.
    • Like 0
  • Ce prostii vb, mai mari ca tine. Ca doar in Norvegia se poate . Pai afla ca si in Germania ,Austria, Anglia ii la fel. A fost panica o saptamana , doua dar oamenii sunt lejeri , fac plimbari , merg la cumparaturi fara sa fie necesar hartii pe proprie raspundere , fara ordonante militare , iar politia da sfaturi nu amenzi. Lumea respecta distanta sociala. Jumatate din firme functioneaza si restul isi reincep treptat activitatea . Auzi tu la el ca doar in Norvegia se face asa . Mai scoate capul din...
    • Like 0
    • @ Silviu Pop Sese
      Poate nu ai fost atent la cifrele menționate în articol; ”...pandemia arata cam așa: total confirmați 6551 (din 127.305 testați - informație de pe 13 aprilie), 139 decedați...” E, cu cine se mai poate compara?!
      • Like 0
    • @ Ion Popescu
      Gr Mihai Gr Mihai check icon
      Cu Romania. De exemplu la aprox 40.000 testatati ( de 3 ori mai putini) avem tot cam 7000 de cazuri la o populatie de 4 ori mai mare. Adica per capita este posibil chiar ca noi sa avem mai putine cazuri. Se pare ca ne spalam pe maini mai bine ca norvegienii :))
      • Like 0


Îți recomandăm

Tânără la calculator

Academia prietenoasă de IT Wantsome și-a făcut în ultimii patru ani o misiune din a ajuta profesioniști din toate domeniile să facă tranziția spre o carieră de succes în domeniul tehnologiei informației, prin cursuri care urmează atent cerințele companiilor IT, prin sesiuni de practică și printr-o activitate intensă de mentorat calibrată pe nevoile lor. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Marc Areny

Marc Areny este de origine catalană, este cetățean spaniol și francez și a venit în România în urmă cu 10 ani. Este unul dintre primii din Europa care a identificat o nouă nișă de piață: convertește mașini cu motor termic în mașini electrice.

Citește mai mult