(Foto: Inquam Photos)
Comisia Iordache a făcut publice modificările la Codul Penal și Codul de Procedură Penală. Doar la cel din urmă schimbările sunt peste 100 la număr și se întind pe 26 de pagini, iar una dintre ele i-ar putea permite lui Liviu Dragnea să ceară revizuirea sentinței în dosarul Referendumul.
Astfel, la articolul 453 care stabilește despre motivele de revizuire a sentințelor definitive, se introduce un nou alineat care prevede că printre acestea se află și „neredactarea şi/sau nesemnarea hotărârii de condamnare de judecătorul care aparticipat la soluţionarea cauzei”. În cazul lui Liviu Dragnea, condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumul, pentru judecătoarea Livia Stanciu, fosta președintă a Înaltei Curți, între timp pensionată și numită judecător la CCR, a semnat înlocuitoarea ei, Cristina Tarcea, scrie Digi24. Un alt alineat proaspăt introdus stabilește că „hotărârea se redactează în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării urmând ca în cazuri temeinic motivate, acest termen să fie prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult 2 ori. Dar în cazul lui Dragnea, între pronunțarea sentinței și motivare au trecut opt luni. În plus, „cererea de revizuire în favoarea condamnatului se poate face oricând, chiar după ce pedeapsa a fost executată sau considerată executată ori după moartea acestuia”.
Intervenția Comisiei Iordache asupra Codurilor Penale a generat modificări numeroase și majore. La articolul 269, un nou alineat stabilește că "nu constituie infracţiunea prevăzută la alin. (1) următoarele: a) emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative; b) pronunţarea sau dispunerea soluţiilor sau măsurilor de către organele judiciare în cauzele cu care acestea sunt învestite, c) mărturia depusă în cadrul unor proceduri judiciare ori modalitatea de efectuare a unor expertize în cauze judiciare.”
O altă modificare prevede că în cazul infracțiunii de dare de mită ”mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii acesteia”, schimbarea constând în introducerea termenului de 6 luni, care nu există în versiunea actuală, situația fiind similară și pentru luarea de mită.
Proiectul de modificare a Codului Penal mai stabilește că "se asimilează legii penale de dezincriminare și deciziile Curții Constituționale prin care se stabilește neconstituționalitatea unor dispoziții din legile penale, prin care se consideră constituționale numai anumite variante de încriminare sau prin care se dezincriminează total sau parțial, ca fiind contrare Constituției, fapte penale precum și deciziile care se referă la alt tip de norme penale decât cele de incriminare. Obligativitatea aplicării deciziilor Curții Constituționale ca lege penală mai favorabilă se referă atât la dispozitiv, cât și la considerentele acestora."
Iar pentru eliberarea condiționate reduce termenul minim de executare a pedepsei de la două treimi la jumătate.
Totodată, proiectul prevede abrogarea articolului 298 din Codul Penal privind Neglijenţa în serviciu. Acesta prevedea că: ”Încălcarea din culpă de către un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă”, scrie News.ro.
Este interzisă prezentarea suspecților cu cătușe
Modificările la Codul de Procedură Penală restricționează extrem de mult comunicarea datelor din dosar: „În cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. (...) În cursul urmării penale sau al judecăţii organele de urmărire penală sau instanţa de judecată pot comunica public date despre procedurile penale care se desfăşoară doar atunci când datele furnizate justifică un interes public prevăzut de lege sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii şi aflării adevărului în cauză. (...) Comunicările publice prevăzute la alin. (4) nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca fiind vinovate de săvârşirea unei infracțiuni.”
În plus, „în cursul procesului penal este interzisă prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârşirea unor infracţiuni purtând cătuşe sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalităţi de natură a induce în percepţia publică că acestea ar fi vinovate de săvârsirea unor infractiuni."
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Serios acum, oare dragnea merge singur la buda - ori are cate un ciordache (sau, ma rog, niculici, serbanici, plesulici, etc.) pe langa el, cu responsabilitati bine stabilite fata/verso? Si oare acolo au invatat despre "statul paralel"?
Nu e nimic nou in asta, specia exista de cind lumea si pamintul. Dezastrul nostru ca natiune este ca ni se pare normal sa vedem aceste lichele in pozitii de frunte ale statului roman. Si prin pasivitatea noastra ( ca sa nu zic nesimtire) , le lasam sa prospere sa se inmulteasca si sa devina modele.
Și, ca proștii, ni se pare normal pentru că asta vedem din '45 încoa! Nu avem prea multe modele în societatea românească. Și aici, nu mă refer doar la politică. Ci și la cultură, la sport, la viața profesională... la orice, practic. Și după ce că nu prea avem, mai stăm și toată ziua să-i discutăm pe "ăștia", de parcă nu știm cu toții ce sunt și ce vor. Ne tot uităm la ei din '45 încoa și ne mirăm. Ne mirăm și ne uităm.