(Foto Inquam Photos/Octav Ganea)
Ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, a explicat joi jurnaliștilor, într-un mod bizar și haotic, cum va fi aplicată, de la 1 ianuarie 2018, noua taxă de solidaritate. El a spus că de fapt nu este o taxă nouă, ci o „contribuție” stabilită de o lege din 2006 și că nu a fost crescută, ci a scăzut.
Ministrul a afirmat că 90 la sută din noua taxă va merge la buget pentru „diverse cheltuieli bugetare”, iar 10 la sută pentru plata contribuțiilor în cazul angajaților din firmele care ajung în insolvență.
Întrebat care va fi suma pe care o va încasa bugetul de stat din noua taxă, ministrul nu a putut să precizeze o valoare: „Sunt milioane de cifre”, precizând că va trimite un comunicat.
Mișa a anunțat miercuri seara la Antena3 că angajatorii vor plăti, începând de anul viitor, „o taxă de solidaritate de 2%” și a susținut că introducerea ei are la bază o directivă europeană.
„Există o directivă europeană care ne obligă să aplicăm un anumit procent fondurilor de salarii", a declarat, potrivit News.ro, ministrul Finanţelor, spunând că această taxă nu poate fi eliminată sau comasată cu alte categorii de contribuţii.
Mișa a mai spus că impozitul va fi, de la 1 ianuarie 2018, de 10%, în loc de 16%, pentru toate veniturile, inclusiv pentru cele sub 2.000 de lei. Conform promisiunilor electorale făcute de PSD, impozitul pentru veniturile mai mici de 2.000 de lei trebuia să fie zero. „Această măsură nu va fi implementată”, a spus însă ministrul.
Dialogul ministrului Mișa cu jurnaliștii:
Mișa: S-a urmărit în această analiză, avand în vedere că este reglementată de o directivă europeană și că ea nu poate fi eliminată, s-a avut în vedere ca ținând cont și de reducerea contribuțiilor și de comasarea contributiilor să nu fie afectat salariatul, atunci când vorbim de salariul lui net si foarte important, să nu însemne o sarcină suplimentara din punct de vedere fiscal pentru angajatorul, pentru că aceasta este platită de toți contibutabilii persoane fizice și juridice ce au calitatea de angajat pe salarii și fondurile asimilate salariilor.
Jurnalist: Legea care făceați referire din 2006 prevede o taxă de 0,25 la sută. Practic aceasta va crește la 2 la sută?
Mișa: Conform directivei nu e stabilit un procent. Poate fi stabilită orice valoare. Pentru că am urmărit să nu fie afectat nici angajatorul nici angajatul, s-a decis să se ajunga la aceasta valoare. Acest 2 la suta nu înseamnă integral fondul de salarii. O parte din 2 la sută se va constitui ca parte la bugetul de stat. Urmând ca ulterior, de la bugetul de stat , să fie acoperite finanțări pentru partea de sănătate și pentru partea de asigurări sociale. Din cei 2 la sută, 90 la sută va merge la bugetul de stat, pentru diverse cheltuieli, si 10 la sută va merge către sprijinirea tuturor salariatilor care se pot confrunta cu o situație deosebită în care angajatorii intră în insolvență și nu le achită obligațiile.
Jurnalist: Nu mi-ati răspuns la întrebare. Creste 0,25 la 2 la sută?
Mișa: Dacă ne referim strict la acel 0,25 la sută v-am spus că va fi 10 la sută din 2 la sută si vă spun că este 0,2 la suta, nu 0,25 la suta. Deci nu e vorba nici aici de o creștere. Cealaltă componenta, de 90 la suta din cei 2 la suta, va fi venit la bugetul de stat si va avea ca destinație plata pentru anumite obligatii sociale.
Jurnalist: Ați spus că nu e o taxă nouă?
Mișa: Asta vă spun, nu e o taxă nouă. E o contribuție care e stabilită prin lege din 2006, cât și totodată...
Jurnalist: Păi și până acum nu a fost aplicată?
Mișa: Păi a fost aplicată. A existat. Când se făcea calculul impozitului pe salarii, in ansamblu contribuții,impozit pe venit tot se aplica și aceasta taxă.
Jurnalist: Care era cuantumul ei până acum?
Mișa: Cuanumul ei era 0,25 la sută. Acum aceasta...Am crescut-o la 0,2 la sută dacă vi se pare o creștere, eu zic că e o scădere de la 0,25 la 0,2 la sută. Componenta de 90 la sută care vă spuneam că reprezinta partea de 2 la sută v-am spus că are altă destinație. V-am explicat și de ce. Pentru că s-a stabilit că este mai bine să rămână și în sarcina angajatorului plata unor contribuții, să nu fie transferate integral doar în sarcina angajatului. Cel puțin cei din sindicate au atras atenția asupra acestui risc de a nu mai exista nici o responsabilitate a angajatorului față de bugetul de stat.
Jurnalist: Cât veți colecta și de când va fi introdusă?
Mișa : Avem calculat și un impact bugetar, v-am spus că în momentul în care s-a făcut analiza am luat în calcul cele două elemente, să nu scadă salariul, să crească salariul net al angajatului și să nu însemne o sarcina fiscală mai mare pentru angajator. Va fi aplicată din 1 ianuarie 2018. Este deja în circuitul de avizare. În perioada următoare va fi postată și pe site, pe transparență. Absolut toate țările din UE aplică acest procent. Trebuie să rețineți un lucru: scad contribuțiile, cheltuielile angajatorului scad, de asemenea. Nu e afectat. Se face o repartizare atât la nivelul angajatului a contributiilor, trecând în sarcina lui, cât și o repartizare la nivelul angajatorului. Dar ele scad pe total.
Jurnalist: Au fost discuții și cu angajatorii?
Mișa: Au fost discuții legate de intenția angajatorilor într-o eventualitate, într-o anumită măsură de a reține această reducere de taxe pe care guvernul o va aplica și dacă ei intenționează sau nu să își rețină aceste sume sau mai degrabă sunt dispuși să ofere aceste facilități angajaților pentru a-i fideliza, fără un efort financiar la nivelul companiei.
Jurnalist: În final va rămâne la latitudinea angajatorilor ce vor face, pentru că vorbeați de o măsură tranzitorie care practic să oblige angajatorii să crească bruturile. Vom mai avea acea măsura tranzitorie sau va fi la mâna angajatorilor?
Mișa: Atâta timp cât angajatorii și-au declarat poziția fermă de a nu reține această diferență de contribuții în scop personal, nu cred că mai e nevoie și mai e necesar altă discuție din acest punct de vedere.
Jurnalist: Spuneați de contribuții că scad de la 39 la sută la 35 la sută, dar ați vorbit și de acel 2 la sută, pe care sincer vă spun tot nu l-am înteles foarte bine, practic contribuțiile..
Mișa: Va fi un comunicat de presă. O să aveți toate detaliile pe site. Acum v-am oferit toate informațiile necesare.
Jurnalist: Salariile vor mai crește potrivit legii salarizării unitare, de la 1 ianuarie 2018?
Mișa: Da. Răspunsul e ferm, da. Cu cât vor crește? Vor crește pe diverse domenii de activitate, cu 4,2 la sută, 4,3 la sută pe net, 25 la sută pe brut. Legea salarizării are un calendar de implementare până în anul 2022. Sunt categorii profesionale care vor primi aceste beneficii mai rapid, cum ar fi domeniul sănătății.
Precizările Ministerului Finanțelor: Contribuția pentru solidaritate socială nu este o taxă nouă. Contribuția se plătește la bugetul de stat și se datorează de către angajatori la fondul brut de salarii
Ministerul Finanțelor a revenit cu precizări referitoare la contribuția de solidaritate socială:
„Contribuția pentru solidaritate socială nu este o taxă nouă, ci o contribuție socială corelată cu măsura privind reducerea numărului contribuțiilor sociale și cu necesitatea asigurării prestațiilor sociale de care beneficiază salariații în conformitate cu principiile care stau la baza sistemelor de asigurări sociale, cum ar fi principiul contributivităţii și cel al solidarităţii sociale.
Contribuția se plătește la bugetul de stat și se datorează de către angajatori la fondul brut de salarii, fiind destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale și asigurării necesarului pentru plata prestațiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariații, cum ar fi indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă și boli profesionale. Nivelul contribuției este stabilit astfel încât să asigure necesarul pentru plata prestațiilor sociale de care beneficiază salariații”, se arată în comunicatul de la Ministerul Finanțelor.
În ceea ce privește Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, Ministerul Finanțelor precizează că obligativitatea constituirii acestuia este instituită prin Legea nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare, care transpune Directiva Consiliului nr. 80/987/CEE privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la protecţia salariaţilor în cazul insolvabilităţii angajatorului, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L283 din 28 octombrie 1980, cu modificările aduse prin Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2002/74/CE, publicată în Jurnalul Oficial nr. L270 din 8 octombrie 2002.
„Din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale se asigură plata salariilor în situația în care angajatorii intră în insolvență, în limita a 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat”, a mai precizat sursa menționată.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Desi imi voi contrazice prima propozitie, incerc sa-mi pun creierul la contributie si sa ma intreb retoric, taxa de solidaritate cu cine ?
Solidaritate cu cei care refuza sa munceasca?
Solidaritate cu cei care si-au marit singuri salariile prin primarii si acum au aflat primariile ca nu au bani sa le dea protejatilor si rudelor angajate in primarii cu schemele de personal umflate?
Solidaritate cu Cocos si compania(ca tot a iesit din inchisoare) ca sa poate cumpara licente Microsoft de zece ori mai scumpe decat le-ar fi putut lua de pe eMag sau olx?
Solidaritate cu satele intregi pline de handicapati "orbi" cu permise de conducere si plecati la munca in Vest?
Solidaritate cu cei care beau la crasma in timp ce soldatii le scot bunurile din casele inundate?
Solidaritate cu Teldrum?
Solidaritate cu abonatii la studii de fezabilitate care niciodata nu se materializeaza intr-o autostrada?
Solidaritate cu primariile care platesc sute de autocare sa trimita oamenii la pupat moaste?
Inflamarea presei la fiecare propozitie care este emisa de un guvernant, fara a astepta un document scris care sa faca vorbire despre ceea ce presa presupune a fi un plan diabolic al guvernarii, nu face decat sa induca si sa intretina o stare de tensiune si nesiguranta, folositoare ... numai presa stie cui.
sa faca bine sa se solidarizeze el. Ca e programul lor de guvernare, nu al nostru.