Monitorul fiscal european: Cel mai mare risc fiscal pe termen scurt este incertitudinea politicilor publice, iar pe termen mediu îmbătrânirea populației

foto: Getty Images

În studiul efectuat în decembrie 2024 și prezentat în Monitorul Fiscal European din februarie 2025, cel mai mare risc fiscal pe termen scurt, identificat de instituțiile fiscale independente din 26 membre state UE și Marea Britanie, este incertitudinea politicilor publice, dar pe termen mediu este îmbătrânirea populației. Îmbătrânirea populației are un impact asupra finanțelor publice prin creșterea cheltuielilor (în special cu sistemul de sănătate și pensiile) și scăderea contribuțiilor fiscale, printr-o reducere a forței de muncă. De altfel, și natalitatea în România a fost subiectul mai multor noutăți și studii în ultima perioadă.

Printre donații pentru spitale construite privat pentru copii, ghiozdane la începutul anului școlar si cadouri de Crăciun dăruite copiilor nevoiași și campanii umanitare pentru creșterea numărului de incubatoare pentru bebelușii prematuri, primim des avertismente cu privire la starea natalității în România și intenții de creștere a acesteia. Un articol recent din Ziarul Financiar atrage atenția că adevărata cifră privind natalitatea dintr-un an vine abia la 33 de luni de la culegerea datelor, iar alte publicații evidențiază manipularea statisticilor despre infertilitate în campaniile de susținere a natalității.

Facilitățile fiscale adoptate în ultima perioadă pentru susținerea natalității au avut un impact mic (pentru angajați, deducerea personală suplimentară de 100 de lei lunar pentru fiecare copil la calculul impozitului pe venit) sau sunt greu de pus în aplicare (facilități fiscale pentru administrare creșe și grădinițe de către angajatori, acordare de tichete de activități casnice). Suma de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil, suportată de angajator pentru plasarea copiilor angajaţilor în creșe și grădinițe, este adesea sub nivelul costurilor cu creșe și grădinițe private, iar tratamentul fiscal favorabil se aplică la un plafon global de 33% din salariu, în care sunt incluse și alte opt tipuri de posibile beneficii. De altfel, o facilitate importantă rămâne perioada pentru concediul de creștere a copilului. 

Discutia despre scăderea natalității este mai amplă și implică mai multe puncte de vedere. Conform unui studiu din 2024, în baza răspunsurilor a 5.623 de femei, care au născut în ultimii 5 ani, procentul operațiilor de cezariană a fost 62% și probabilitatea de a experimenta forme de violență obstetrică depinde de un număr de factori cum ar fi tipul de naștere (cezariană sau naturală), tip de spital (privat sau public), etnie. De asemenea, studiul subliniază că un număr mare de gravide întâmpină dificultăți în a accesa cosultații decontate. Conform Institutului Național de Statistică, un număr foarte mare de familii formate din doi adulti și trei sau mai multi copii sunt în risc de sărăcie. Alte probleme sociale sunt mamele minore, abandonul școlar și violența domestică. Unele ONG-uri susțin finanțarea de către stat a programelor de contracepție, iar în trecut au fost propuneri legislative cu privire la decontarea avorturilor la cerere, în anumite situații. În prezent, în România, nu se decontează nici recuperarea postnatală, spre deosebire de alte țări.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp