Riscul de sărăcie pentru familiile formate din 2 adulți cu 3 sau mai mulți copii a fost 63% în 2023. Cum încurajează autoritățile creșterea natalității prin pârghii fiscale

 Foto Getty Images

Demografia a fost subiectul mai multor dezbateri și programe electorale în ultima perioadă având ca fundal realitatea faptului că România se confruntă cu dezechilibre demografice cauzate de îmbătrânirea populației, scăderea natalității și emigrație. Aceste dezechilibre cauzează presiuni asupra sistemului de pensii, a sistemului de sănătate și a altor cheltuieli de asistență socială, precum și un deficit de forță de muncă. În ultimii ani, s-au redus facilități fiscale din anumite domenii, dar au fost introduse și altele noi.. Am sintetizat informații despre mai multe facilități fiscale, disponibile în prezent în sprijinul creșterii natalității.

• Salariații beneficiază de o deducere personală de bază dacă au un venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului minim, deducere care variază în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere. Începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023, s-a introdus și deducerea personală suplimentară de 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învăţământ, și îi este acordată părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora.

• Exită următoarele beneficii atât la nivelul angajaților, cât și al angajatorilor care se constituie într-un tratament fiscal favorabil și: ajutoare pentru naștere; tichete cadou (acordate copiilor minori ai angajaților, de sarbători); tichete culturale (din care se pot achiziționa și cărti și manuale școlare); tichete de creșă (acordate angajaţilor care nu beneficiază de concediul şi de indemnizaţia pentru creşterea copilului); aceste tichete pot fi utilizate pentru achitarea taxelor la creşa unde este înscris copilul); vouchere de vacanță (care pot fi utilizate și pentru acoperirea cheltuielilor cu taberele şcolare) și tichete de activități casnice.
• Din ianuarie 2024, sumele achitate de angajator pentru plasarea copiilor angajaţilor în unităţi de educaţie timpurie, dar nu mai mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil, au următorul tratament fiscal: au deductibilitate limitată în calculul rezultatului fiscal și a venitului net anual din activități independente, sunt venit neimpozabil, în înţelesul impozitului pe venit, în limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariu (plafon în care sunt cuprinse mai multe venituri), și nu se cuprind în baza contribuțiilor sociale în această limită.
• Angajatorii beneficiază de deductibilitate limitată în calculul rezultatului fiscal și al venitului net anual din activități independente și pentru următoarele cheltuieli: cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a unor unităţi aflate în administrarea lor, precum creşe și grădiniţe, și cheltuieli privind bursele private.
• Modificările au fost efectuate în contextul existenței unui număr mic de creșe și de locuri de muncă cu program flexibil sau normă parțială. Autoritățile au descurajat încheierea contractelor de muncă cu normă parțială, prin reintroducerea plății contribuțiilor sociale la nivelul salariului minim.
• Sunt asigurați fără plata contribuției de asigurări sociale de sănătate următoarele categorii de persoane: copiii până la vârsta de 18 ani, femeile însărcinate și lăuzele și persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului.

• De asemnea, din ianuarie 2024, se aplica cota redusă de TVA de 9% pentru laptele praf pentru nou-născuţi, sugari şi copii de vârstă mică.
• Salariații au dreptul la următoarele concedii și indemizații: concediu și indemnizație pentru risc maternal; concediu pentru sarcină şi lăuzie, pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, și indemnizaţie de maternitate; concediu paternal plătit timp de 10 zile lucrătoare, plus încă 5, dacă salariatul a urmat un curs de puericultură; concediu și indemnizație pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, cu 2 luni acordate celuilalt părinte.
• Salariatii beneficiază și de un stimulent de inserție profesională, care variază în funcție de data reînceperii activității, în cazul concediului de creștere copil.
• Din 2019, salariatele care urmează o procedură de fertilizare «in vitro», beneficiază anual, de un concediu de odihnă suplimentar, plătit, de trei zile.
• Salariatele gravide mai beneficiază de următoarele: reducerea cu o pătrime a duratei normale de muncă, cu menţinerea veniturilor salariale, în baza recomandării medicului de familie, și dispensă pentru consultaţii prenatale în limita a maximum 16 ore pe lună, în cazul în care investigaţiile se pot efectua numai în timpul programului de lucru, fără diminuarea salariului. Conform metodologiei de efectuare a consultației prenatale, consultațiile au loc la interval de o lună – până la 28 săptămâni, apoi la două săptămâni între săptămânile de sarcină 28 și 36 și săptămânal de la 36 săptămâni. Dintre aceste consultații, se recomandă ca minim o consultație pe trimestru să fie realizată de către medicul de obstetrică-ginecologie.
• Salariatele care alăptează beneficiază de două pauze pentru alăptare de câte o oră fiecare, până la împlinirea vârstei de un an a copilului, sau reducerea duratei normale a timpului lor de muncă cu două ore zilnic, fără diminuarea salariului.

Din punct de vedere statistic, chiar dacă unii indicatori s-au îmbunătățit, România încă ocupă locuri fruntașe în Uniunea Europeană în clasamente negative. România este pe locul întâi în UE la numărul de cezariene per 100 000 de femei (OCDE, date disponibile în 2022 pentru 23 țări), se află pe locul al cincilea în UE la mortalitate maternă (OMS, 2020), pe locul al doilea la mortalitate neonatatală (OMS, 2022) și pe locul întâi la rata nașterilor printre adolescenți (OMS, date disponibile în 2021 pentru 22 țări).

Conform Eurostat, România este pe locul întâi în UE la persoane în risc de sărăcie și excluziune socială, cu mult peste media Uniunii Europene (2023). Conform Institutului Național de Statistică (INS), pentru anul 2023, rata sărăciei relative (denumită și rata riscului de sărăcie) pentru doi adulți cu trei sau mai mulți copii este 63%. Pentru calculul indicatorului, se consideră sărace persoanele din gospodăriile care au un venit disponibil pe adult-echivalent mai mic decât nivelul pragului de sărăcie.

Ministerul Educației a anunțat că, în 2024, pentru prima dată, România are o Strategie națională pentru susținerea părinților, care urmărește oferirea sprijinului de care părinții au nevoie în toate etapele dezvoltării copilului. Strategia este universală, dar include un accent special pentru grupuri vulnerabile. Finanțarea se va face din surse diferite, în special finanțare publică din surse UE, inclusiv prin fonduri PNRR, precum și de la bugetul național. Multe activități de sprijin pentru părinți sunt efectuate prin ONG-uri. În acest sens, în ultima perioadă, autoritățile au redus posibilitățile de redirecționare a impozitului pentru efectuarea de sponsorizări.

Deși se dorește combaterea scăderii natalității, cauzele sunt puțin discutate. Decizia de a avea un copil este influențată de mai mulți factori, dintre care biologici, emoționali, sociali și economici. Având în vedere dezechilibrele demografice, au fost aduse propuneri cu privire la creșterea plafonului pentru facilitățile fiscale pentru asigurări de sănătate private și pensii private (în condițiile în care contribuția la sistemul de sănătate și pensii publice sunt neplafonate pentru venituri salariale) și pentru introducerea facilităților fiscale pentru asigurarea de viață.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp