Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Monumentul Mizeriei Centenare în orașul Unirii

groapa de gunoi

(Foto: Nucu Morar)

1 decembrie 2018 este una dintre cele mai importante zile ale orașului Alba Iulia. Dintr-o dată, municipiul cu o istorie lungă, având începuturile consemnate încă din antichitate, devine pentru câteva zile centrul celor cu suflare românească. Exact ca acum o sută de ani.

De-a lungul anilor, după '89, manifestările de 1 decembrie de la Alba Iulia au fost un prilej exploatat de politicieni pentru a-și prezenta discursurile sforăitoare către toată țara. După o perioadă în care oficialitățile au preferat să rămână în București, anul acesta au mers din nou la Alba Iulia. 

A ajuns în vechiul oraș al unirii chiar președintele României, Klaus Iohannis. Am citit și eu invitația pompoasă făcută de primarul orașului, ceva de genul că să ne mai vedem peste încă o sută de ani, dacă va mai fi România. Dar nu asta e grija mea. Oare cum a ajuns președintele României în orașul castru roman Apulum? O posibilitate interesantă ar fi fost să vină cu trenul prezidențial, așa cum circulă familia regală. Ar fi fost o lovitură de imagine nemaipomenită, toți oamenii care l-ar fi așteptat în gară, drumul de la gară până în centrul orașului, toți ceilalți turișți veniți buluc pentru minunata sărbătoare.

Din păcate gara din Alba Iulia nu e gata, nu ar fi putut coborî decât la Barabant, complet nepotrivit.

Noi ne-am obișnuit cu faptul că niciodată nu suntem pregățiți. Tot din declarațiile primarului Hava am înțeles că oficialitățile urmau să meargă în Sala Unirii, ca să depună coroane de flori.

În momentul în care președintele ar fi coborât în gara Alba Iulia, dacă se reușea asta cumva, le-aș fi recomandat distinșilor oaspeți să facă o scurtă vizită la depozitul de gunoi de pe stradă Gării. Nu e departe, e chiar în oraș, iar dacă nu nimereau din prima se puteau orienta după miros. Accesul este rapid și facil, de la gară practic două sute de metri. 

Nu e chiar groapă de gunoi, e doar un depozit prin care se vântură tot gunoiul din oraș, se depozitează în munți de mizerie și apoi se transportă la alte destinații. Trebuie totuși să-i avertizez pe distinșii oaspeți că pe lângă mirosurile care îți mută nasul există șobolani, șoareci, ciori etc. 

Munții de gunoaie pe care îi mai răscolesc nefericiții ce lucrează acolo își lasă seva otrăvitoare plină de amoniac în pământ. Totul mustește de microbi, boli și alte nenorociri. Apa nu mai este potabilă. Cei care lucrează lângă depozitul de gunoaie, totul fiind pe o platforma industrială, dimineața la prima ora se luptă cu șobolanii să poată intra în clădiri. 

Vecinii acestei gropi de gunoi mobile sunt instituții serioase: Jandarmeria, Pompierii, apoi blocuri de locuințe și un siloz unde se depozitează cereale. Au făcut oamenii plângeri, peste tot, la primărie, la garda de mediu, chiar și la ziarele locale. Pe nimeni nu interesează subiectul, probabil că așa trebuie să fie.

Dacă oficialii știau că urmează să primească asemenea vizite importante în oraș, mai ales că tocmai ei au făcut invitațiile - toate spațiile de cazare erau pline cu mult timp înainte -, măcar trebuiau să-și facă puțină curățenie în casă. Nu inviți atâta popor când tu ai depozitul de gunoi în oraș.

Patriotismul nu înseamnă numai să arunci cu vorbe meșteșugite, patriotismul mai înseamnă și să-ți faci curat în ogradă.

Băieții ăștia antreprenori de la depozitul de gunoi au luat și niște inițiative îndrăznețe, au aruncat cu otravă împotriva șobolanilor. Ca urmare s-a umplut curtea tuturor vecinilor de șobolani morți, dar și porumbei, pisici, câini care au fost exterminați la grămadă.

Toată lumea știe, la nivelul oficialităților însă nimeni nu consideră asta anormal. Din câte am înțeles, Alba Iulia nu are o groapă de gunoi ecologică și apelează la soluții paleative. Problema este că depozitul de gunoi de pe strada Gării, care apare inclusiv în acte oficiale, este în oraș. Au trecut o sută de ani de la mare Unire de la Alba Iulia și nu am fost în stare să facem o groapă de gunoi civiliată.

Deci Domule Președinte, dacă ați fi mers cu trenul, era bine să nu vă dați jos în gara Alba Iulia. Nu de alta, dar v-ar fi mâncat șobolanii la propriu.   

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mi se pare ciudat ca dl Morar nu a vazut nimic bun la Alba Iulia.Eu cred ca nu a vrut.Da,exista acel depozit probabil de acolo gunoiul e dus in alta parte.Dl Morar nu spune nimic de groapa de gunoi ecologica de la Galda la care inca se mai lucreaza.In curand va fi gata.Si mai cred ca nu e prima data cand dl Morar vede sobolani.Sunt peste tot cu sau fara groapa de gunoi.Deci il invit pe dl Morar sa vina la noi la Alba Iulia si sa bata orasul pe jos.Sa priveasca cu obiectivitate.Orasul s-a schimbat este curat in comparatie cu alte orase mai sudice si primaria si-a facut bine treaba.Restul depinde de noi,cum pastram curatenia.Dle Morar fiti mai ingaduitor putin si veniti la noi cu ce vreti dv chiar si cu trenul dupa ce se va da in folosinta groapa de la Galda.Pana atunci va doresc ca si orasul dv sa ajunga la fel de curat si ingrijit ca frumosul meu oras.La multi ani mai buni.De la Alba Iulia.
    • Like 1
    • @ Horvath Silvia Liliana
      Critica o fi ea rusinoasa dar este sanatoasa. Societatea omeneasca n-ar fi ajuns la momentul actual de civilizatie daca n-ar fi existat critica de secole sau de milenii. Prefer pe ironicul Caragiale in locul lingusitorului Paunescu (al carui talent scriitoricesc nu-l contest).
      • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult