Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Mulți profesori se consideră nedreptățiți și nu-și mai fac cu drag meseria. De ce susțin ziua de lucru de 8 ore pentru profesori

Profesori

”Avem de făcut un proiect pentru săptămâna viitoare! Vine o echipă de la o fundație din Germania și putem primi finanțare dacă scriem bine aplicația. Rămâneți voi ăștia mai tineri că sigur vă pricepeți, știți și limbi străine, vă pricepeți și cu calculatorul!”

”Se apropie o inspecție specială și avem nevoie să avem puse la punct rapoartele pe comisii metodice. Vă ocupați voi ăștia cu mai mult timp liber că noi am făcut destule când eram de vârsta voastră, acum e rândul vostru!”

Ești tânăr și ai decis acum ceva ani să intri în sistemul public de educație. Ai intrat din pasiune pentru copii, îți place să vezi cum cresc, să știi că ai contribuit la omul care peste câțiva ani vine și-ți mulțumește la ușa clasei ori la serbarea de final de clasa a VIII-a pentru tot ce l-ai învățat. De la bun început ți-ai făcut cât se poate de bine treaba, iar colegii te știu drept un om serios, care ajută atunci când e nevoie, chiar dacă asta înseamnă să sacrifici din timpul și energia ta, peste ceea ce ești obligat de fișa postului să oferi.

Doi oameni cu două situații întâlnite în unele sau în multe cancelarii de la oraș sau de la sat. Sunt oameni care nu au puteri de supereroi iar uneori intră în burnout, epuizare fizică și psihică, având intenții însă cât se poate de oneste. Încep să povestească cu o parte dintre colegi că nu mai pot și că li se pare nedrept ca ei să muncească mereu în plus față de alții. Încep să apară priviri urâte, replici acide. Cancelaria devine un loc al bârfei pe care oamenii așezați încep să o evite. Școala la rândul ei devine un loc apăsător pentru adulții care sunt acolo. S-a ajuns în situația în care fiecare se consideră nedreptățit și nu-și mai face cu drag meseria ci vrea să plece cât mai repede acasă, în parc, la cumpărături, într-o excursie cu cei dragi, cât mai departe de colegi.

Un scenariu care oricând poate deveni realitate și care poate eroda pe lângă viețile profesorilor din cancelarie, viețile a sute de copii care nu mai primesc o educație care să-i ajute să se împlinească.

Puține sunt vocile în spațiul public ce aduc în discuție oportunitatea pentru cadrele didactice din sistemul public de învățământ de a lucra de la școală 8 ore pe zi. Fie că vorbim de sindicatele din educație care cu greu văd cu ochi buni o astfel de posibilitate, fie că vorbim de factorul politic și decizional care cu ceva timp în urmă declara că „ar fi un deranj prea mare”, varianta ca educatorii, învățătorii și profesorii să fie cinci zile pe săptămână, opt ore zilnic prezenți în spațiul școlii nu pare să aibă prea mulți susținători.

Cu toate acestea cred că aducerea în atenție a unei astfel de propuneri e bine venită, iar criticile constructive și nu cu scopul de a lichida persoana și intențiile acesteia ne pot da încredere că atenția și energia noastră merge către soluții care să facă din sistemul de învățământ românesc unul în care copilul să simtă că-și găgește locul în propria lui lume interioară cât și în lumea din jurul său.

De ce însă pare oportună posibilitatea ca un cadru didactic să petreacă 8 ore la școală?

1. Dacă vorbim de o școală cu dascăli competenți și cu drag de meseria lor, copiii au șansa să petreacă mai mult timp într-un mediu securizant, să fie văzuți, validați, să li se dezvolte o stimă de sine sănătoasă, să aibă relații fucționale cu propriul sine și cu cei din jur.

2. Aceiași copii pot avea șansa să aibă o masă caldă, să învețe despre regulile de igienă înainte, în timpul și după masă, să învețe și să adopte în comportamentul lor un stil alimentar cât mai sănătos. Ar fi astfel sprijinite în special comunitățile vulnerabile acolo unde copiii vin flămânzi la școală.

3. Poate fi prevenită munca forțată a copiilor. Trăim vremuri în care o parte dintre copii își ajută părinții la munca câmpului sau la pădure. Sunt doar două exemple. Copiii care sunt obligați să muncească ori să cerșească pentru ca familia să poată supraviețui sunt o realitate a zilelor noastre pe care nu o putem ignora.

4. Sunt studii care arată că un timp de calitate mai lung petrecut la școală pe timpul unei zile de către un copil scade posibilitatea apariției abandonului școlar.

5. O astfel de măsură ajută părinții care sunt nevoiți după ore să plătească afterschool, să angajeze pe cineva pentru a sta cu copilul, poate da o șansă mai mare părinților să se angajaeze nemaifiind astfel nevoiți să refuze un loc de muncă dat fiind că trebuie să-i supravegheze pe copii.

6. Poate fi redus fenomenul meditațiilor și al încărcării copiilor cu multe teme ori alte cursuri dat fiind că elevii au parte de activități educaționale atât în prima parte a zilei cât și în a doua parte în cadrul școlii, iar profesorii sunt până în ora 17:00 în instituție.

7. O astfel de măsură ar putea aduce mai multă eficiență pentru cadrele didactice dat fiind că scopul celor opt ore petrecute la școală au și rolul de a nu mai petrece timp acasă cu proiectarea, evaluarea, ori alte aspecte care țin de ceea ce se întâmplă în școală, la locul de muncă.

Toate acestea pleacă însă și de la premisa că în sistem avem profesori foarte bine pregătiți, plătiți în așa fel încât să fie motivați să-ți facă bine treaba, cu acces echitabil la resurse și oportunități, care să fie văzuți și validați cu încredere și competență.

Ce putem face cu cele 8 ore?

1. După finalizarea orelor pot fi organizate săptămânal activități de pregătire pedagogică pentru profesori – fie că vorbim de un training, vizionarea unui film educațional, susținerea unor lecții demonstrative. Se pot naște comunități educaționale care, fiind în aceeași arie geografică, se pot vizita și pot face schimb de bune practici, pot construi împreună diverse proiecte pentru copii și / sau părinți.

2. Comisiile metodice și de specialitate pot avea stabilită o întâlnire o dată pe lună în care să monitorizeze situația atribuțiilor fiecărui membru, activitățile propuse, rezultatele, să facă evaluări, strategii, să discute ce merge bine și ce poate fi îmbunătățit în acea arie.

3. Pot exista întâlniri periodice ale unui grup interdisciplinar care să discute despre progresul în învățare al copiilor, se pot face planuri comune de abordare a anumitor situații.

4. Poate exista un cerc de lectură pentru profesori cu întâlniri lunare în care să fie dezbătută o carte, un film, un articol din sfera educației.

5. Prezența întâlnirilor pentru feedback reciproc – un profesor prezintă săptămânal un proiect de lecție ori proiectarea didactică pentru acea săptămână și cum își propune să dezvolte competențele copiilor iar ceilalți profesori contribuie cu feedback constructiv.

6. Poate exista program de inducție pentru profesorii noi din școală – cineva cu experiență în școală devine tutore sau mentor pentru cel nou și îl ajută să se integreze în colectiv.

7. Se asigură întâlniri săptămânale pentru părinți și există siguranța că profesorul chiar va rămâne în școală și nu pleacă cu alte treburi în alte locuri.

8. Profesorii discută cu învățătorii cum să facă trecerea copiilor de la primar la gimnaziu, se face profilul fiecărui copil, profesorii pot participa la câteva ore la copiii de clasa a IV-a pentru a exista o relație mediată de învățător.

9. Există o pauză de masă pentru toată lumea iar școala se asigură că atât copiii cât și adulții au timp de odihnă și hrană.

10. Pot fi corectate lucrările copiilor împreună cu alți colegi din aceeași arie sau pot fi evaluate la comun proiectele elevilor.

11. Pot fi scrise aplicații pentru diferite proiecte, oportunități.

12. Toate cadrele didactice vin cu resurse educaționale deschise iar acestea sunt împărtășite, putând fi folosite și adaptate de alți colegi pentru lecțiile lor.

13. Se creează o cultură organizațională sănătoasă, în care se poate discuta onest și deschis, cu empatie și răbdare, energia mutându-se pe ce putem face mai bine și cum, și mai puțin pe ce nu a mers bine și arătarea cu degetul.

Da, pentru o parte dintre aceste propuneri e nevoie de personal auxiliar care să poată sta cu copiii după ce cadrele didactice ies de la orele de studiu și urmează programul de după amiază. E nevoie ca fiecare școală să aibă sală de mese, spații sportive adaptate, spații de relaxare, spații comune de învățare. Ele pot veni însă atunci când oamenii sunt întradevăr pregătiți să le poată maximiza în așa fel încât școala să nu fie un chin nici pentru copii, nici pentru profesori sau părinți.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Rwey check icon
    "5. O astfel de măsură ajută părinții care sunt nevoiți după ore să plătească afterschool, să angajeze pe cineva pentru a sta cu copilul, poate da o șansă mai mare părinților să se angajaeze nemaifiind astfel nevoiți să refuze un loc de muncă dat fiind că trebuie să-i supravegheze pe copii."
    Profesorii nu sunt doar bone pentru copiii parintilor care nu s-au gandit ce fac cu ei inainte sa ii faca.
    • Like 0
  • A sunat frumos pana la partea a doua - ce facem cu cele opt ore. Poate sunt o ciudata, dar pentru mine socializarea fortata nu a adus niciodata ceva bun. Nici training-urile prea dese, nici cooperarea fortata cu alte cadre didactice.

    Incercarea de a impune o cultura organizationala 'de sus' este inutila - un colectiv care nu se place nu va deveni mai functional daca oamenii sunt obligati sa petreaca mai mult timp impreuna. Nici cel mai bun curs de pregatire nu va ajuta un om care nu vrea in mod real sa participe la el, sau invata mai bine de unul singur.

    Profesorii pot avea metode foarte diferite, dar la fel de bune de a lucra cu elevii. Am vazut asta in liceu si gimnaziu, atat ca eleva, cat si ca studenta in practica pedagogica - in liceu, profesoara noastra de matematica si profesoara de matematica a clasei paralele erau ca apa si uleiul. Nu erau certate, dimpotriva, dar nu imi aduc aminte o singura data in patru ani cand noi (clasa B) sa fi fost in acelasi punct al materiei cu clasa A, in afara de sfarsitul trimestrului. Era la fel la informatica, unde mai eram sparti si in B1/B2 si A1/A2. Si totul era si a fost mai mult decat OK - nu era nevoie de o metoda de predare uniforma.

    De asemenea, corectarea in comun a lucrarilor este pierdere de timp - faptul ca intru la corectura lucrarii unui elev pe care nu il cunosc poate asigura o anumita masura de impartialitate la notare. Scopul principal al lucrarilor de control in timpul anului (nu a tezelor/simularilor) nu este numai evaluarea elevilor prin nota, insa. Din punctul meu de vedere, este vorba si de a masura evolutia unui elev pe care il cunosc - nu toti copii au aceleasi puncte slabe sau puncte tari, au ritmuri de invatare diferite, etc.. A fi a doua mana la corectura la lucrarile unui elev pe care nu il cunosc este inutil - nu pot sa il ajut, pentru ca nu lucrez cu el, si, dintr-o data, ati dublat volumul de timp si munca al doi profesori.

    Deci nu stiu ce am face cu cele opt ore pe zi. Este exagerat.

    P.S. Parintii unui copil care au nevoie de el la munca din gospodarie il vor lua de la scoala... de tot. Rata abandonului scolar va creste; am vazut asta pe pielea mea, in satul de munte unde imi petreceam vacantele. Copiii din partea 'saraca' a satului si copiii minoritari etnic (noi nu aveam fite, ne jucam impreuna si vorbeam cu toata lumea) mergeau la scoala cand nu era de munca prin curte. Rata prezentei la scoala scadea drastic in anumite perioade ale anului, si era de-a deptul macelarita atunci cand se schimba 'ciclul' orarului din dimineata in dupa-amiaza.

    Culmea era insa faptul ca parintii voiau sa ii trimita si sa ii tina la scoala, insa intr-un mediu in care agricultura de subzistenta era practic tot ce le punea mancare pe masa, nu puteau. Am cunoscut bine copii care nu s-au dus decat rar la scoala intr-a V-a, au trecut cu chiu cu vai toamna, au avut prezenta relativ buna intr-a VI-a si a VII-a (orar de dupa amiaza) si s-au pierdut complet intr-a VIII-a, cand au fost mutati iarasi de dimineata. Pentru ca dimineata se hranesc animalele, dimineata se sapa, se taie via, se culege porumbul...

    Sunt niste realitati economice triste pe care nu le poti schimba din condei. Daca a-ti lua copilul cu tine la cules de porumb la un vecin inseamna 100 de lei in plus, il vei lua. Nu pentru ca esti rau sau indobitocit, sau nu iti iubesti copilul - ci pentru ca fara acei 100 de lei, n-ai cu ce sa ii cumperi haine.

    • Like 2
  • Moromete check icon
    Domnule Brașovanu, cred că nu sunteți profesor. Altfel v-aș răspunde cum i-a răspuns Moisil decanului politruc, care-i solicita prezența la programul zilnic de 8 ore : aveți nevoie de capul profesorului sau de fundul lui, care să stea pe scaun 8 ore? Nr. de ore / fund nu va fi niciodată egal cu nr. de ore / cap, din simplul motiv că într-un fel se lucrează cu capul și în alt fel cu fundul. Cele 18 ore (19, cu dirigenția) se referă exclusiv la timpul petrecut la catedră. Teste de conceput și corectat, ore de pregătit, consilii profesorale, ședințe de catedră / la inspectorat... etc. ... etc. ... toate astea le-ați luat în calcul? Mai era un nene, fost marinar (și președinte, din păcate...), care glumea cu elevii de la C.N. "Gheorghe Lazăr", spunând că-i este teamă că-l vor prinde profesorii și-i vor da un 4 (patru); și ăla considera că profesorii muncesc 16 ore pe săptămână, în timp ce el muncea 16 ore pe zi. Vă mai întreb: în multe școli se învață în două, chiar trei ture, din lipsă de spațiu. Unde să se facă acele ore din programul "Școală după școală"? În curte? Prin vecini? Și o ultimă întrebare: chiar credeți că așa îi veți motiva pe profesori și pe copii, ținându-i și mai mult în școală?
    • Like 4
    • @ Moromete
      Asta gandeam si eu, iar la faptul ca mai toate scolile functioneaza in mai multe 'ture', majoritatea nu au spatiu pentru mult discutata masa calda.

      Pentru mine, a vorbi de o masa calda in scolile romanesti este pura demagogie - cei care au cea mai mare nevoie de un astfel de sprijin sunt tocmai elevii din mediul rural, cei din cartierele marginase, adica exact cei care nu au nici macar toaleta in cladirea scolii. De unde atunci bucatarie + sala de mese? Bani pentru personalul auxiliar?
      • Like 1
    • @ Moromete
      Corina check icon
      Este învățător, mi se pare. Mai are articole aici. Le puteți găsi cu clic pe numele autorului.
      • Like 0
  • Articolul unui om complet detașat de realitate. Idioțenie în stare pură, mascată de o gargară ce se vrea inteligentă. Recomand autorului să lase jocurile pe calculator și discuțiile la o bere, pentru a lua în piept viața reală. Și, poate, peste vreo 10 ani va fi capabil să scrie un articol care să nu fie o tâmpenie cap-coadă.
    • Like 4
    • @ constanteanul
      Corina check icon
      Dimpotrivă, este articolul unui om harnic, devotat, implicat și bine-intenționat. Pornește de la realitatea că școala noastră este un spațiu în care profesorii vin, fac ceva cu minimum de resurse posibil și se grăbesc să plece. Poate că se va tinde cândva spre ceea ce se propune aici. Ar trebui cabinete pentru cadrele didactice - câte unul pe materie, mă rog, nu individuale - spații de odihnă și alte lucruri, pe care deocamdată nici școlile cele mai grozave din țară nu le au.
      • Like 1
    • @ Corina
      @Corina De unde se vede că „harnic, devotat, implicat și bine-intenționat” nu e de ajuns! Nu s-a spus că ar fi rău intenționat, ci rupt de realitate.
      • Like 1
    • @ Maria-Elena
      Corina check icon
      Tocmai că cineva implicat la acest nivel nu poate fi considerat rupt de realitate. Constată niște neajunsuri majore din această realitate și propune soluții. Evident, deocamdată și-a asigurat resentimentele multor colegi. Să fim sinceri, majoritatea își consideră sacrosant timpul din afara normei didactice.
      • Like 0
  • Asta ca să vedem cam ce ne așteaptă cu o conducere de „adevărați” profesioniști. Profesorii la 8 ore în trei schimburi, medicii 8 ore în spital și restul la dispoziția pacienților la domiciliu, și alt fel de lucruri imaginate din birou, în spatele unui monitor cu programe de diagrame Gantt, totul în scopul unei „eficiențe” maxime. Cu experiența domnului de 6 ani în învățământ cred că trebuia să spună că profesorii trebuie degrevați de sarcini birocratice și activități extrașcolare inutile și lăsați să-și facă profesia de dascăl
    • Like 3
  • zero
    • Like 1
  • Nu i-ati batjocorit de 30 de ani ? Vreti sa le faceti si program de 8 ore ? Pai se compara munca unui profesor de romana (de exemplu) cu cea a unui lucrator la gunoierit sau hingherit care are (lucratorul) program tot de 8 ore si are salariul mai mare cu sporuri de toxicitate, de rusine, etc ? Bataia de joc fata de profesori este traditionala inca de pe vremea comunistilor si bolsevicilor, mai ales de sub dictatura proletariatului dejist care nu-i inghiteau pe intelectuali.
    Daca doriti ca scoala sa fie scoala, :
    1 - Sa se reintroduca uniformele scolare atat la gimnaziu cat si la liceu si de ce nu si la facultati.
    2 - Desfiintati entitatea Consiliul National al Elevilor, care imi pare mai mult o entitate politica si nu profesionala. Scolarii trebuie sa invete nu sa se tina de poltica ca pe vremea comunistilor lui Dej sau Ceausescu toate fiind de inspiratie bolsevica. Erau sefii pionerilor, sefii utemisti, sefii utecisti, sefii organizatiilor studentesti, toate poltizate. Imi face impresia ca si acum este asa.
    3 - Desfiintati participarea reprezentantilor de scolari si/sau elevi la consiliile profesorale. Acesti reprezentanti ai elevilor sunt impusi in consiliile profesorale ca sa-i apere pe elevi de profesori ? Dar ce, profesorii sunt numiti ca sa lupte contra scolarilor si elevilor ? D-aia nu se mai face carte, d-aia elevii nu mai au respect fata de profesori, d-aia nici profesorii nu-si mai dau sufletul pentru clasa pentru ca legea este facuta ca sa fie pedepsit profesorul si nu elevul contravenient, parintele elevului contravenient avand mereu castig de cauza in media romaneasca si in tribunal.
    4 - Daca v-ati pus in cap chiar sa distrugeti aceasta natie romaneasca, nascuta si nu facuta, chiar ca mergeti pe drumul cel bun. Felicitari pentru iscusinta dvs. Perfidia cu care distrugeti un popor chiar ca-mi depaseste imaginatia. Chiar ca sunteti inteligenti. Unui prost ca mine nu i-ar fi dat prin cap cum sa poate distruge o natie, fara ca natia sa-si dea seama de drumul inselator pe care este impinsa.
    • Like 1
    • @ Cristescu P. Radu
      Stați dvs. în pensie, că bine stați!
      • Like 0
  • Întăresc ce a spus Marga. Foarte important pentru profesori şi elevi este pregătirea lecţiilor de a doua zi. Pentru asta trebuie să ai libertatea să cauţi pe internet, să ai materiale didactice, să ai calculatorul tău, ceea ce nu îţi este pus la dispoziţie în toate şcolile. Întâlniri cu colegii sunt oricum obligatorii, mersul la cursuri de dezvoltare este şi el oarecum obligatoriu, la fel, întâlnirile săptămânale cu părinţii, într-un interval orar anume. Obligativitatea de a rămâne la şcoală 8 ore măreşte frustrarea profesorilor. Importantă este calitatea actului educaţional, nu cât stai în şcolală. Asta ar trebui verificat cât mai des şi nu prin heirupismul inspecţiilor care se fac o dată la câţiva ani. Sunt profesori care au disponibilitatea să rămână după ore dacă primesc bani în plus, mulţi se duc la after-school. Sigur că pentru unii copii şi părinţi ar fi un lucru bun să rămână mai mult la şcoală, dar nu pentru toţi. Cancelaria nu e întotdeauna un loc unde poţi să-ţi faci treaba în linişte. De obicei e mai mare gălăgie decât într-o sală de clasă cu copii lăsaţi singuri. Trebuie analizate modelele din alte ţări şi văzut dacă la noi se pot aplica. Numai cine nu a lucrat la catedră nu ştie cât de dificilă este această muncă, oricât ai iubi meseria şi copii, mai ales dacă lucrezi cu 30 de copii la clasă. Doar Băsescu credea că profesorii lucrează 4 ore. Sigur, unii o întind acasă imediat după terminarea programului şi se duc la cratiţă, să aibă grijă de nepoţi sau la un al doilea job şi îşi mai amintesc de şcoală a doua zi. Dar nu poţi face faţă aşa. Şi repet, există obligativitatea de a face tot felul de activităţi după ore, inclusiv pregătire suplimentară pentru elevii cu probleme de învăţare şi pregătire pentru concursuri şi olimpiade.
    • Like 2
  • Marga check icon
    Problema descrisa de dumneavoastra nu se rezolva prin prezenta oblig. in scoala a tuturor profesorilor, timp de 8 ore. Pot fi prezenti, dar repartizarea sarcinilor sa se faca in continuare neuniform, ca si in situatia descrisa. Aceea este o problema de conceptii,de management si de organizare, nu de prezenta 8 ore. Cultura organizationala sanatoasa are alte fundamente; exista, la toate locurile de munca cu prezenta 8 ore, chiar si mai mult, la serviciu, o cultura organizationala sanatoasa? Nicidecum.
    Din pct. enumerate lipseste tocmai timpul alocat de fiecare profesor pregatirii individuale; acest timp este variabil, in fct. de: materia predata de profesor, vechimea efectiva de predare a continuturilor respective, modificari ale programelor, manualelor, numar de clase in ani/profile diferite la care preda profesorul (deci continuturi si cerinte diferite), particularitati concrete ale unor clase ori elevi, numar de clase noi simultan intr-un an (deci elevi pe care incearca sa ii cunoasca) s.a. Are nevoie atat de resurse online, cat si de carti. De linistea necesara pt. a documenta si reflecta. Sunt binevenite si discutiile cu colegi, dar daca exista colegi cu aceleasi interese, vor discuta si fara a fi neaparat prezenti 8 ore in scoala.
    Poti asigura o anumita ora de prezenta in scoala pt. a discuta cu parintii care nu sunt confortabili cu tehnologia si fara a fi prezent 8 ore. Altfel, legatura cu parintii care doresc acest lucru se poate tine acum mult mai usor. Cei care nu doresc sa tina leg., nu vin sau chiar nu pot sa vina, ca si ei sunt la serviciu pana dupa ora 17.
    Sa nu uitam ca in mediul rural mai sunt profesori care fac naveta si sunt in contin. legati de programul unor mijloace de transport in comun.
    Este ideal sa fie oferite cat mai multe oportunitati copiilor din comunitati vulnerabile, dar nu putem generaliza; sunt si copii pt. care este mai bine sa petreaca timp de calitate cu familia sa/familia extinsa, iar acestea il pot oferi; si pot oferi si oportunitati variate de invatare.
    Nu cred ca persoane care arunca in carca celor tineri diverse responsabilitati sunt mentori de urmat; e ideal sa gasesti unul sau mai multi mentori, dar ei trebuie sa existe in realitate, cu niste acumulari valoroase de oferit, pe care sa aiba generozitatea sa le ofere, in fiecare scoala (legat de ceea ce propuneti).
    De asemenea nu exista la ora actuala in scoli spatiu si resurse (acces simultan pt. sufic. de multe persoane la calculatoare, cu softuri licentiate, la cartile necesare) pt. a mentine in mod cat de cat util prof. in scoala 8 ore. Cheltuielile necesare, in situatia actuala, ar fi mult mai eficient sa fie directionate catre imbunatatirea calitatii procesului educational. Inclusiv catre oferirea gratuita profesorilor a accesului la cursuri diverse, inclusiv online, cu un continut actualizat, atractiv si utile in mod real. De proiecte de implementare in scoli pilot a unei culturi organizationale sanatoase.
    • Like 5
  • N-am înțeles bine ideea: profesorii să muncească 8 ore la școală cu elevii sau fără elevi?!
    Dacă ideea este să muncească fără elevi, atunci lipsește obiectul muncii.
    Dacă ideea este să să muncească cu elevii, și aceștia să stea și ei 8 ore la școală, atunci să se interzică temele pentru acasă!
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult