Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

N-au vândut Transilvania, au vândut România

PSDragnea și alde Tăriceanu au vrut voturile UDMR, ca să descurajeze eventualele defectări din tabăra lor parlamentară.

Spuneam luni că UDMR merge, de regulă, cu puterea, dar cere un preț mare pentru asta, voturile UDMR sunt scumpe. Cât de scumpe, s-a văzut acum.

PSDragnea și alde Tăriceanu n-au vândut Transilvania, cum asigura jupânul din Teleorman, au încercat, în schimb, să vândă România.

Căci, ce altceva poate să însemne scoaterea la mezat a Istoriei Românilor?

15 martie 1848 înseamnă desconsiderarea, umilirea, tratarea ca rasă inferioară, fără drept la cuvânt a românilor prin forțarea alipirii Ardealului la Ungaria. Alipire dorită de nobilimea maghiară, pentru că, dacă revoluția de eliberare de sub habsburgi ar fi izbândit într-o Transilvanie independentă, minoritatea maghiară ar fi pierdut poziția dominantă, deținută abuziv secole de-a rândul. Sute de mii de români au fost uciși atunci în luptele cu armata maghiară, pentru apărarea libertății și demnității neamului.

Minoritatea maghiară poate să se manifeste după voie de 15 martie, așa cum o și face de atâția ani, dar cum să fie declarată o asemenea zi sărbătoare oficială a statului român? 15 martie, pe același plan cu 1 Decembrie, Ziua Națională a României?!

Sau, ce s-ar mai putea sărbători – eventual începutul, în 15 martie 1990, al conflictului interetnic maghiaro-român de la Târgu Mureș, în urma căruia 5 oameni și-au pierdut viața, alți sute fiind loviți și răniți?

Mândri că sunt români, PSDragnea și alde Tăriceanu... Acești inși au pretins în campania electorală că apără România de ungurul Soros din America, ungur pe care nu l-a văzut nimeni la față, care n-are nicio afacere pe-aici, nu e altceva decât o fantomă pentru români.

Și acum, mândrii români au încercat să vândă memoria națională ungurilor de colea, din Parlamentul României...

Ce sper să înțeleagă cei care i-au votat este că PSDragnea și alde Tăriceanu sunt niște cutre care n-au nimic sfânt în afară de putere. Ca s-o aibă, ca să se poată masturba cu puterea, înconjurați numai de slugi, sunt în stare să vândă România străinilor, dacă străinii îi pun pe ei vătafi peste țară.

Chiar niște parlamentari PSD nu-i exclus să se gândească până mâine că Dragnea a mers prea departe, că i-a făcut de rușine cu această mârșăvie antinațională.

Și că, după ce moțiunea ar trece, vor trebui să se confrunte cu un președinte Iohannis mult mai președinte decât acum 6 luni, care s-ar putea să-i trimită în alegeri anticipate, adică să piardă tot ce au investit pentru locșoarele lor din Parlament...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Nicusor Dan - Cotroceni

„România va avea calitate de observator și voi reafirma sprijinul nostru ferm pentru eforturile internaționale de pace și deschiderea de a participa la procesul de reconstrucție din Fâșia Gaza.” foto Inquam Photos / George Călin

Citește mai mult

Marcel Ciolacu - profimedia

„Zeci de politicieni habarniști ajunși peste noapte miniștri și, mai grav, prim-miniștri și-au bătut joc de banul public”, afirmă ministrul Dragoș Pîslaru. Fără să facă vreo nominalizare, ministrul Fondurilor Europene descrie un sistem în care unii demnitari „zboară pe la Monaco în avioane private, dar nu mai găsesc facturile”, „își dau jos ceasul Rolex de la mână și îl ascund în buzunar atunci când ies în conferințe de presă” sau „conduc mașini de 100.000 de Euro, închiriate de la firma «fostei» soții”.

Citește mai mult

Proteste / sursa foto: Inquam Photos

Există o rafinare a manipulării care merge dincolo de simpla deturnare a atenției. Este momentul în care un personaj este prezentat simultan ca salvator și ca vinovat, în funcție de nevoile zilei. Ilie Bolojan se află exact în acest punct. Demonizat public, apărat pe jumătate, folosit intens, dar lăsat fără putere reală. Iar între timp, problema fundamentală rămâne neatinsă.

Citește mai mult