Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

NASA a descoperit că există apă pe suprafața luminată de Soare a Lunii

NASA a anunțat luni că Observatorul Stratosferic pentru Astronomie în Infraroșu (SOFIA) a descoperit că există apă pe fața vizibilă a Lunii, după ce, anterior, oamenii de știință crezuseră că prezența apei este limitată doar la câteva locuri reci și ascunse de pe satelitul natural al Pământului.

Foto: NASA

SOFIA a detectat molecule de apă (H2O) în craterul Clavius, unul dintre cele mai mari cratere vizibile de pe Pământ, situat în emisfera sudică a Lunii. Observațiile anterioare ale suprafeței selenare au detectat o anumită formă de hidrogen, dar nu au reușit să distingă între apă și ruda sa apropiată, hidroxilul (OH). Datele obținute relevă prezența apei în concentrații de 100 până la 412 părți per milion - echivalentul unei sticle de aproximativ 354,8 mililitri, captive într-un metru cub de scoarţă.

„Aveam indicații că H2O - apa pe care o cunoaștem cu toții- ar putea fi prezentă pe partea luminată de soare a Lunii", a declarat Paul Hertz, directorul Diviziei de Astrofizică din cadrul Direcției Misiunii Științifice de la sediul NASA din Washington. „Acum știm că este acolo. Această descoperire ne provoacă pune la încercare cunoștințele pe care le aveam în legătură cu suprafața lunară și ridică întrebări interesante despre resursele relevante pentru explorarea spațiului îndepărtat”, a declarat acesta.

Spre comparație, deșertul Sahara are de 100 de ori mai multă apă decât cantitatea detectată de SOFIA în solul selenar. În ciuda cantităților mici, descoperirea ridică noi întrebări cu privire la modul în care este creată apa și în care poate rezista pe suprafața neprimitoare și lipsită de aer a Lunii.

Rezultatele anunțate de NASA sunt publicate în ultimul număr al Nature Astronomy.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Studiu de caz stiintific cu posibile concluzii la rationalul romanesc evolutiv : 0 comment-uri cu al meu 1 la acest articol care tine strict de INTELECT sau PROGRES. 50 cate 30 de comment-uri la articole unde se manaca "cacat cu polonicul" despre lucruri infime banale si de diaree neuronala. Trageti singuri concluzia unde sunt mintile romanilor !
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult